Ora de vară: Cum ne afectează schimbarea ceasului și cum ne adaptăm
Trecerea la ora de vară, programată în acest an pentru noaptea de 30 spre 31 martie, reprezintă o schimbare care, deși pare minoră, poate avea efecte semnificative asupra organismului uman. Medica Oana Goidescu, specialist în somnologie, atrage atenția asupra modului în care această ajustare a ceasului biologic intern poate afecta funcționarea cotidiană, de la somn și concentrare, până la starea generală de sănătate. Adaptarea la noua oră poate dura până la trei săptămâni, în funcție de stilul de viață și predispozițiile genetice ale fiecărei persoane.
Impactul asupra organismului
Schimbarea orei are ca scop principal maximizarea expunerii la lumina naturală, cu potențiale beneficii economice și de productivitate. Totuși, corpul uman resimte această tranziție, mai ales în primele zile. „Trecerea la ora de vară, sau cel puţin impunerea acesteia şi schimbarea ei de două ori pe an, în martie şi în octombrie, a apărut din necesitatea de a creşte productivitatea, dar şi de a face economie la mijloacele de iluminat”, explică medicul Oana Goidescu. Efectele pot include oboseală accentuată, dificultăți de concentrare, tulburări de somn, disconfort general și o creștere a iritabilității.
Persoanele cu un ritm circadian matinal („ciocârlii”) se adaptează, de regulă, mai ușor decât cele nocturne („bufnițe”), care pot resimți mai puternic efectele pierderii unei ore de somn. Copiii și adolescenții, care au nevoie de mai multă odihnă, sunt, de asemenea, o categorie vulnerabilă. Medicul subliniază că schimbarea orei poate crește stresul cardiac și riscul de infarct sau accident vascular cerebral în prima săptămână, poate reduce temporar fertilitatea și poate afecta negativ productivitatea la locul de muncă sau la școală.
Sfaturi practice pentru o adaptare graduală
Pentru a minimiza efectele negative ale trecerii la ora de vară, medicul Oana Goidescu recomandă o serie de măsuri preventive. Acestea includ trezirea treptată, cu 5-10 minute mai devreme în fiecare zi, în săptămânile dinaintea schimbării, menținerea unui program regulat de somn, reducerea expunerii la ecrane înainte de culcare, limitarea consumului de stimulenți după ora 12:00, evitarea somnului de după-amiază și expunerea la lumina naturală dimineața. „Impactul acestei treceri la ora de vară este mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă, când dormim cu o oră mai mult”, avertizează specialistul.
În contextul acestor schimbări, importanța adaptării la noul fus orar este crucială pentru menținerea echilibrului fiziologic.
