Încrederea în afacerile logistice din România a suferit o scădere importantă în primul trimestru din 2026, plasând țara pe locul cinci în Uniunea Europeană în ceea ce privește diminuarea optimismului în sector, conform datelor Eurostat citate de Colliers. Doar Slovacia, Germania, Belgia și Ungaria au înregistrat scăderi mai mari.
Declinul încrederii este vizibil și în piața spațiilor logistice. Cererea de închiriere a scăzut cu 56%, ajungând la aproximativ 80.000 de metri pătrați în primele trei luni ale anului 2026. Este important de menționat că aceste date Colliers includ doar tranzacțiile publice, iar activitatea reală ar putea fi mai mare dacă sunt luate în considerare și acordurile directe dintre proprietari și chiriași.
Sectorul de producție pare să fi rezistat mai bine, România situându-se la mijlocul clasamentului european din punct de vedere al încrederii, chiar dacă indicatorul rămâne ușor sub media obișnuită. Aceasta sugerează o oarecare reziliență a unor segmente industriale.
Cauzele scăderii și perspectivele pieței
„Scăderea activității de închirieri vine într-un context de ajustare după un an 2025 record și arată mai degrabă o temperare temporară a activității decât o schimbare structurală a pieței. Piața locală a spațiilor logistice și de producție se află într-un act de echilibristică între presiunile pe termen scurt și potențialul pe termen lung. În prezent, contextul este marcat de numeroase incertitudini, atât interne, precum tensiunile politice și un consum în scădere la începutul anului, cât și externe, unde conflictele și instabilitatea globală complică planurile de dezvoltare”, a declarat Victor Coșconel, Partner, Head of Leasing, Office & Industrial Agencies în cadrul Colliers.
Pe fondul unei prudențe crescute, companiile manifestă o reticență mai mare în ceea ce privește extinderea și închirierea de spații noi. Această evoluție vine după un an 2025 considerat unul puternic, susținut în special de performanța din a doua jumătate a anului.
O parte semnificativă a tranzacțiilor din primul trimestru a fost reprezentată de renegocieri și optimizări de spațiu. Aproape trei sferturi din contractele de leasing analizate au indicat cerere nouă, având un impact pozitiv asupra gradului de ocupare. Totodată, peste jumătate din contracte au vizat spații de producție, o pondere mai mare decât media obișnuită din România.
Potențialul de creștere pe termen lung
„Nu credem că piața imobiliară poate fi evaluată pe baza unui singur trimestru mai slab, mai ales în condițiile în care fundamentele care susțin România pe termen lung rămân solide. Acest lucru este susținut și de anumite elemente favorabile legate de structura cererii, precum și a spațiilor de producție. Mai mult, avansul proiectelor de infrastructură, cu aproape 900 de kilometri de autostradă aflați în construcție și mulți alții planificați, poate accelera semnificativ dezvoltarea sectoarelor de logistică și producție, dacă reușim să gestionăm mai bine factorii interni. În același timp, interesul tot mai ridicat al dezvoltatorilor pentru proiecte industriale și logistice confirmă că perspectivele rămân pozitive”, a adăugat Victor Coșconel.
Raportat la populație și la dimensiunea economiei, România continuă să aibă un deficit considerabil de spații industriale și logistice comparativ cu alte piețe din Europa Centrală și de Est, ceea ce susține perspectivele de dezvoltare pe termen mediu și lung. Costurile competitive și productivitatea forței de muncă mențin interesul investitorilor pentru sector.
Stocul spațiilor industriale și logistice închiriabile a depășit 8 milioane de metri pătrați și ar putea depăși 9 milioane până la sfârșitul anului viitor, dacă cererea chiriașilor va crește. Pe termen lung, până la finalul următorului deceniu, stocul ar putea atinge circa 15 milioane de metri pătrați, în funcție de evoluția contextului extern și de continuarea investițiilor în infrastructură.
