Banca Mondială își schimbă radical viziunea asupra politicii industriale, după trei decenii de stigmatizare
Banca Mondială, instituție cu o influență majoră în economia globală, revizuiește radical modul în care a privit politica industrială. După ce a criticat timp de decenii intervențiile guvernamentale în economie, banca arată acum o schimbare de opinie. Aceasta vine ca urmare a unei reevaluări a succesului unor economii asiatice, precum și a realităților economice actuale.
În 1993, Banca Mondială publica o evaluare controversată a creșterii economice din Asia de Est. Concluzia, la vremea aceea, era că intervențiile guvernamentale în sprijinul anumitor industrii erau un „eșec costisitor”. Această abordare a contribuit la „stigmatizarea” politicii industriale, așa cum o numește Indermit Gill, economistul-șef al Băncii Mondiale, într-un nou raport.
De la stigmatizare la reevaluare: politica industrială revine în forță
Noua analiză a Băncii Mondiale arată o schimbare semnificativă de paradigmă. Studiile recente sugerează că intervențiile guvernamentale pot avea un impact pozitiv asupra creșterii economice. De exemplu, „marele impuls” dat de guvernul sud-coreean în anii ’70 pentru a sprijini industria grea a dus la o creștere economică constantă.
Banca Mondială constată că, în ciuda stigmatului asociat, multe economii nu au renunțat niciodată la politica industrială. China este un exemplu elocvent, utilizând o gamă largă de intervenții în perioada sa de creștere economică accelerată. De asemenea, multe economii bogate, printre care și Statele Unite, au început să implementeze politici industriale. „Politica industrială – ansamblul instrumentelor de politică pe care guvernele le utilizează pentru a orienta producția economică, în loc să lase acest lucru la latitudinea piețelor – revine în forță”, afirmă Banca Mondială.
România, un exemplu de succes
Banca Mondială citează România ca un exemplu de succes al politicii industriale. Facilitățile fiscale oferite de guvern pentru inginerii informatici calificați au contribuit la transformarea țării într-un „centru global de prim rang pentru dezvoltarea de software”. Acest program a încurajat obținerea diplomelor în domeniu și a sporit disponibilitatea forței de muncă specializate.
Cu toate acestea, banca subliniază că politica industrială nu este o „soluție miraculoasă”. Guvernele trebuie să folosească instrumente adecvate, evitând „bastonul tarifelor și subvențiilor generalizate în locul bisturiului parcurilor industriale și al programelor de dezvoltare a competențelor”, după cum explică Indermit Gill. Banca Mondială consideră că economiile dezvoltate sunt mai bine pregătite să implementeze o politică industrială eficientă, datorită capacității administrative mai mari și resurselor financiare mai consistente.
Raportul Băncii Mondiale arată că 80% dintre economiștii săi de țară au fost consultați de guvernele clientelor cu privire la utilizarea eficientă a politicii industriale. În prezent, economiile cu venituri pe cap de locuitor cuprinse între 5.000 și 14.000 de dolari oferă, în medie, subvenții totale pentru întreprinderi de 4,2% din produsul intern brut, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.
