România riscă penalizări de 4 miliarde de euro din cauza nerespectării termenelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Avertismentul vine în contextul în care Guvernul a discutat despre stadiul actual al reformelor și riscurile asociate, în cadrul unei ședințe de lucru. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat că Executivul are un plan clar de implementare a măsurilor restante, cu o evaluare la fiecare două săptămâni.
Calendarul reformelor sub lupră
În cadrul ședinței de guvern, a fost prezentată o notă de informare cu privire la jaloanele din PNRR, vizând Ministerul Mediului și Ministerul Energiei. Ministrul Dragoș Pîslaru a accentuat faptul că toate reformele aflate în pericol vor fi analizate atent. Acesta a menționat că nu există un scenariu în care acestea să nu fie duse la bun sfârșit.
Lista reformelor cu potențial impact financiar include modificări legislative semnificative. Acestea vizează, printre altele, reglarea mecanismului economic pentru resursele de apă, modificări în domeniul urbanismului, strategii privind hidrogenul și decarbonizarea. Sunt vizate, de asemenea, măsuri pentru creșterea veniturilor colectate de administrația fiscală și reforma ANAF.
Impactul financiar semnificativ
Ministrul Pîslaru a evidențiat că reformele critice, cu o penalizare substanțială, sunt evaluate individual la peste 770 de milioane de euro. Acesta a subliniat importanța colaborării interministeriale pentru adoptarea cadrului legislativ și operațional necesar. În plus, premierul Ilie Bolojan a condus o întâlnire cu miniștrii, cerând un calendar strict de implementare.
Nerespectarea unor jaloane specifice poate atrage penalizări semnificative. De exemplu, nerespectarea jaloanelor 4 și 31 din PNRR ar putea genera o penalizare maximă de 972 milioane euro. În același timp, neîndeplinrea jalonului 124 ar putea aduce o penalizare de 109 milioane euro.
Strategii de Redresare și Termene Limită
Guvernul a stabilit un termen limită pentru îndeplinirea tuturor reformelor și investițiilor asumate, respectiv 31 august 2026. Cererea finală de plată trebuie transmisă până la 30 septembrie 2026. Până în prezent, România a primit peste 10,72 miliarde de euro, incluzând prefinanțarea, plata pentru primele două cereri și o parte din cererea a treia.
În ședința de guvern de joi, s-a discutat pe larg despre angajamentele asumate. Un aspect crucial este crearea unui mediu favorabil pentru investiții și, în special, pentru atragerea fondurilor europene disponibile.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța respectării termenelor, amenințând cu sancțiuni pentru miniștrii care vor întârzia reformele. Conform noilor reglementări ale Consiliului UE, România are șase cereri de plată, urmând ca cererea numărul cinci să includă 28 de ținte și jaloane.
