România nu se confruntă cu probleme majore de finanțare, dar prima de risc rămâne ridicată
Economistul-șef al BCR, Ciprian Dascălu, a declarat că România nu se confruntă cu probleme de finanțare, cel puțin nu în viitorul apropiat. Potrivit acestuia, o mare parte din finanțarea externă a țării, cu o atenție specială pentru anul 2026, va proveni din surse care nu sunt direct influențate de fluctuațiile pieței. Aceste surse includ fonduri europene, împrumuturi din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte împrumuturi externe.
„În principiu, nu cred că vor fi probleme de finanțare”, a precizat Dascălu. „Este doar o funcție de cost. România nu are probleme de finanțare, mai ales anul acesta, când mare parte din finanțarea externă este avută în vedere a fi acoperită din surse care nu depind de piețe”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la ZF Live.
Preocupări legate de prima de risc și costurile de împrumut
În ciuda optimismului privind accesul la finanțare, economistul a subliniat o problemă majoră: prima de risc a României este semnificativ mai ridicată comparativ cu alte țări din regiune. Această situație este determinată de vulnerabilitățile existente, în special cele legate de deficitele „gemene” (deficitul bugetar și deficitul de cont curent). Aceste deficite au un impact direct asupra costurilor de împrumut, făcându-le mai mari pentru România.
Astfel, deși accesul la finanțare pare asigurat, costul acesteia poate afecta negativ economia. Creșterea primei de risc indică o percepție mai mare a riscului de către investitori, ceea ce se traduce prin condiții de împrumut mai puțin favorabile pentru stat și companii. Monitorizarea atentă a acestui indicator și a măsurilor de consolidare fiscală rămân cruciale pentru stabilitatea economică.
Războiul din Iran și impactul asupra inflației
Ciprian Dascălu a abordat și efectele conflictului din Iran asupra economiei românești. Blocajele potențiale pe piața petrolului, generate de tensiunile geopolitice, pot influența semnificativ prețurile. Astfel de ajustări pot duce la anticipații inflaționiste mai mari.
Consecința directă a acestui scenariu este o reducere a probabilității de scădere a ratelor de dobândă în a doua jumătate a anului. Deciziile Băncii Naționale a României (BNR) sunt puternic influențate de evoluția inflației și de așteptările privind inflația viitoare. Creșterea anticipațiilor inflaționiste ar putea determina BNR să mențină o politică monetară restrictivă pentru a controla inflația.
Recent, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, în contextul unor proiecții de inflație care indică o temperare graduală, dar cu riscuri asociate din cauza incertitudinilor geopolitice și economice.
