România, clasificată „Stagnator” în raportul Liberties privind statul de drept România se confruntă cu o stagnare în ceea ce privește respectarea statului de drept, potrivit unui nou raport al Civil Liberties Union for Europe (Liberties)

România, clasificată „Stagnator” în raportul Liberties privind statul de drept

România se confruntă cu o stagnare în ceea ce privește respectarea statului de drept, potrivit unui nou raport al Civil Liberties Union for Europe (Liberties). Țara se numără printre cele zece state membre ale Uniunii Europene în care condițiile statului de drept rămân neschimbate, indicând o lipsă de progres semnificativ în abordarea problemelor existente. Raportul, publicat de Digi24, subliniază persistența unor deficiențe importante în sistemul juridic, lupta anticorupție și libertatea presei.

Stagnare persistentă și deficiențe structurale

Raportul „Liberties Rule of Law Report 2026”, a șaptea ediție anuală care evaluează situația statului de drept în UE, acoperă evoluțiile din 2025. Documentul clasifică statele membre în patru categorii: „Muncitor Sârguincios”, „Stagnator”, „Degradare” și „Demolator”, în funcție de progresul înregistrat în rezolvarea problemelor legate de statul de drept. România este încadrată în categoria „Stagnator”, alături de alte țări precum Cehia, Estonia, Grecia, Irlanda, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Slovenia și Spania. Această clasificare reflectă absența unei îmbunătățiri notabile, dar și a unei deteriorări majore.

Potrivit raportului Liberties, citat de Digi24, România menține un cadru instituțional funcțional, dar continuă să se confrunte cu probleme persistente. Preocupări semnificative rămân în ceea ce privește independența justiției, în special în legătură cu numirile în funcții de conducere și influența politică percepută. Eforturile de combatere a corupției sunt descrise ca fiind inconsistente și lipsite de o direcție pe termen lung. Libertatea presei reprezintă, de asemenea, un domeniu de îngrijorare, cu mecanisme de finanțare opace și presiuni economice care pot afecta independența editorială. Accesul la informațiile publice rămâne inegal în practică, iar implicarea societății civile în procesul de luare a deciziilor este considerată limitată.

Raportul menționează, de asemenea, că România este în continuare clasificată de Economist Intelligence Unit ca un „regim hibrid”, indicând probleme continue cu statul de drept, echilibrul puterilor și politizarea sistemului judiciar. De notat, până în prezent, lipsa unui raport oficial cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din 2024, situație în care președintele a anunțat că un raport amplu va fi publicat abia în 2026.

Presiuni asupra justiției și reacția societății civile

Raportul face referire și la investigația Recorder de la sfârșitul anului 2025, care a scos la iveală disfuncționalități în sistemul judiciar, cum ar fi schimbarea completurilor de judecată, amânările repetate și întârzierile care contribuie la percepția de „justiție capturată”. În ciuda acestui context dificil, reziliența societății nu a dispărut. Reacția publică la investigația Recorder, inclusiv protestele de stradă, a arătat capacitatea societății românești de a cere responsabilitate. Cu toate acestea, această reziliență funcționează într-un mediu mai ostil, jurnaliștii confruntându-se cu o presiune și intimidare crescânde.

În contrast, raportul a identificat Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia și Slovacia ca fiind „Demolatori”, unde guvernele slăbesc activ instituțiile statului de drept. Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Malta și Suedia au fost etichetate ca „Degradare”, indicând un declin treptat în anumite domenii, în pofida unor sisteme democratice puternice. Doar Letonia a fost clasificată ca „Muncitor Sârguincios”, demonstrând progrese clare în abordarea problemelor legate de statul de drept.

Raportul a ridicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la instituțiile UE, avertizând că utilizarea crescută a legislației accelerate și presiunile asupra organizațiilor de supraveghere ar putea submina credibilitatea blocului în aplicarea standardelor democratice. Raportul Liberties, elaborat de aproape 40 de organizații de drepturi din 22 de țări membre UE, a evaluat respectarea statului de drept în patru domenii tematice: justiție, corupție, libertatea presei și mecanisme de control și echilibru.

Irina Marica a scris un articol despre acest raport, pe România-Insider.com.

Sursa: Romania-insider.com