Conform Doctorulzilei.ro: Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, îi atrage atenția premierului Ilie Bolojan asupra posibilelor consecințe nefaste ale reducerii consumului de energie electrică în cazul fabricilor de medicamente din România. Acesta susține că aceste unități productive ar trebui considerate infrastructuri strategice și să nu fie afectate de eventuale măsuri de limitare a alimentării cu energie, mai ales în contextul planurilor guvernamentale de pregătire pentru crize energetice.
Fabricile de medicamente, esențiale pentru securitatea sanitară
Alexandru Rogobete subliniază, printr-un mesaj publicat pe Facebook, complexitatea proceselor din fabricile de medicamente. Acestea nu pot fi comparate cu simpli consumatori de energie, funcționând pe baza unor sisteme sofisticate de răcire, climatizare, control al temperaturii, presiunii și umidității, sterilizare și monitorizare continuă. „O fabrică de medicamente nu este un simplu consumator de energie”, afirmă fostul ministru.
El avertizează că întreruperile în alimentarea cu energie electrică pot compromite procese de fabricație de durată, pot distruge loturi întregi de medicamente și pot necesita zile pentru recalibrarea echipamentelor și reluarea producției în condiții de siguranță și calitate. „Dacă mergeți înainte cu astfel de decizii, efectele nu vor fi de câteva ore, ci de zile sau chiar săptămâni, iar cei care vor plăti prețul vor fi pacienții”, a declarat Rogobete.
Fostul ministru consideră că producția de medicamente este un domeniu strategic, vital pentru asigurarea tratamentelor pacienților și pentru securitatea sanitară a României. „În sănătate nu este loc pentru improvizații. Când vorbim despre producția de medicamente, vorbim despre siguranța pacienților și despre securitatea sanitară a României. Aici nu există loc pentru experimente. Aici este nevoie de responsabilitate”, a adăugat Alexandru Rogobete.
Guvernul pregătește planuri pentru crize energetice
Reacția lui Alexandru Rogobete vine în contextul în care Guvernul a adoptat o hotărâre privind planurile de pregătire pentru diverse tipuri de riscuri, inclusiv crize energetice. Documentul vizează prevenirea, pregătirea, gestionarea și reducerea efectelor unor astfel de situații, precum și restabilirea funcționării Sistemului Electroenergetic Național.
În eventualitatea unei crize majore, cum ar fi un blackout, autoritățile ar putea dispune reducerea temporară a consumului de energie pentru anumiți mari consumatori. Premierul Ilie Bolojan a declarat, după ședința de Guvern, că măsurile de reducere a consumului nu vor viza unitățile critice, precum spitalele, sanatoriile sau instalațiile care asigură extracția de petrol și gaze, unde întreruperea energiei ar putea pune în pericol vieți omenești sau ar putea provoca accidente grave.
Fabricile de medicamente nu au fost menționate explicit în lista infrastructurilor critice, ceea ce a determinat intervenția fostului ministru Rogobete.
Controverse privind adoptarea planurilor de risc
Măsurile incluse în hotărârea de Guvern privind gestionarea riscurilor ar putea fi contestate în instanță, având în vedere că un guvern interimar nu ar trebui să adopte politici cu efecte pe termen lung. Unii critici susțin că această atribuție revine unui guvern cu mandat deplin. Până în prezent, Curtea de Apel a suspendat 11 hotărâri de guvern pe motive similare, considerând că acestea ar putea încălca limitările constituționale.
Sursa: Doctorulzilei.ro
