Conform Go4IT: Rețelele clandestine, fundamentul digital al României post-comuniste
Tinerii români au jucat un rol esențial în dezvoltarea economiei digitale a țării, construind rețele improvizate la nivel de cartier imediat după Revoluția din 1989. Această inițiativă curajoasă, menționată într-un podcast al BBC, a pus bazele conectivității moderne.
După căderea regimului comunist, accesul la informație și la lumea exterioară a devenit o prioritate stringentă. Mass-media de stat, strict controlată în perioada comunistă, oferea doar un program limitat, iar nevoia de comunicare a explodat odată cu apariția calculatoarelor personale în anii ’90. Tinerii pasionați au început să își conecteze echipamentele prin cabluri de rețea locală, utilizând aceste conexiuni pentru jocuri și schimb de fișiere între vecini, în cartierele din București.
Obstacole financiare și soluții ingenioase
Costurile ridicate ale abonamentelor comerciale, ajungând la 200-300 de dolari lunar într-o perioadă de inflație galopantă, au reprezentat un obstacol major. Pentru a depăși aceste dificultăți, adolescenții pasionați de tehnologie și-au unit resursele. Achiziționau conexiuni individuale pe care apoi le distribuiau în întregi blocuri de locuințe, utilizând infrastructuri improvizate.
Acești tineri au tras cabluri între clădiri înalte, uneori de peste 10 etaje, recurgând la metode creative pentru a traversa străzile. Roxana Ardeleanu, una dintre pionierii acestor rețele, povestește cum foloseau un cartof prin care treceau cablul, pe care îl aruncau apoi către clădirea vizată, sperând că va ajunge la destinație.
De la haos la reglementare și modernizare
Aceste operațiuni, desfășurate într-o zonă gri din punct de vedere legal, s-au extins rapid, funcționând fără o supraveghere oficială. Fondatorii rețelelor se confruntau frecvent cu administratorii de clădiri, care refuzau găurirea pereților, obligându-i pe tineri să întindă cablurile direct de la o fereastră la alta.
Până în 2006, București găzduia aproximativ 1.400 de rețele de cartier independente. Pe măsură ce piața devenea mai competitivă, operatorii au început să își modernizeze sistemele, trecând de la cabluri de cupru la fibra optică. Această tranziție a dus la oferirea unor viteze de internet superioare celor din majoritatea țărilor vest-europene, la prețuri mult mai accesibile pentru gospodăriile din România.
Înaintea aderării României la Uniunea Europeană, în 2007, autoritățile locale au inițiat demersuri pentru îngroparea rețelei haotice de cabluri aeriene. Costurile impuse de noile reglementări și consolidarea pieței au determinat majoritatea operatorilor independenți să își vândă afacerile marilor companii de telecomunicații. În prezent, acestea dețin aproximativ 98% din piață.
Chiar dacă numărul furnizorilor mici a scăzut sub 300, mișcarea populară din acea perioadă a transformat România într-un important hub tehnologic european.
Sursa: Go4IT
