Conform Cursdeguvernare.ro: Comisia Europeană a revizuit drastic în jos prognoza de creștere economică pentru România pentru 2026, de la 1,1% din PIB în toamnă la doar 0,1% din PIB, conform prognozei de primăvară publicată joi. Această ajustare reflectă o serie de factori, inclusiv o contracție economică mai mare decât se estima în primul trimestru al anului. Bugetul pe 2026 a fost construit pe o prognoză de creștere economică de 1% din PIB.
Stagnare economică în 2026, urmată de o relansare în 2027
În primul trimestru, economia românească a înregistrat o scădere de 1,7% din PIB comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție a determinat analiștii de la Erste să-și revizuiască prognoza de creștere pentru 2026 la -0,3%, de la +0,3% anterior. Experții Comisiei Europene estimează o stagnare economică pentru România în 2026, după o creștere de 0,7% în 2025. Recuperarea, cu o creștere de 2,3% este anticipată pentru anul 2027.
Potrivit Comisiei, consolidarea fiscală și inflația persistentă, alimentată de prețurile mari la energie, vor afecta negativ consumul intern. În același timp, investițiile finanțate prin fonduri europene și exporturile nete vor avea o contribuție pozitivă la creștere. Relansarea economică din 2027 este așteptată să fie susținută de scăderea inflației și de condiții de finanțare mai favorabile. În ceea ce privește deficitul guvernamental, Comisia Europeană estimează o reducere la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. Deficitul de cont curent este prognozat să scadă la 6,4% din PIB pe parcursul perioadei analizate.
Impactul asupra consumului intern și evoluția șomajului
În 2026, scăderea consumului intern și a importurilor este așteptată din cauza consolidării fiscale și a inflației ridicate. Raportul Comisiei semnalează o deteriorare a sentimentului economic, în special în rândul consumatorilor, de la începutul anului. Indicatorii sugerează scăderi semnificative ale vânzărilor cu amănuntul, producției industriale și turismului intern. Exporturile sunt estimate să încetinească, dar să continue să crească modest.
Formarea brută de capital fix (investițiile) este prognozată să accelereze în 2026, după redresarea din 2025. Se așteaptă continuarea redresării construcțiilor rezidențiale, iar investițiile în infrastructura publică să crească pe măsură ce proiectele din cadrul PNRR sunt finalizate. Comisia avertizează că incertitudinile geopolitice și cele politice interne vor afecta investițiile private în prima jumătate a anului. În 2027, investițiile private sunt așteptate să susțină creșterea economică, sprijinite de îmbunătățirea încrederii și a condițiilor de finanțare.
Piața muncii, după câțiva ani de tensiune, arată semne de scădere a ocupării forței de muncă începând cu 2025. Rata șomajului este estimată să crească moderat, ajungând la aproximativ 6,3% în 2026. În contextul înghețării salariilor din sectorul public în 2025 și 2026, creșterea compensațiilor nominale a încetinit. Inflația ridicată determină scăderea salariilor reale, susținând competitivitatea costurilor. Ritmul moderat al creșterii salariale este așteptat să continue și în 2027.
Inflația persistentă și evoluția datoriei publice
Inflația, care înainte de conflictul din Orientul Mijlociu era estimată să încetinească rapid, a fost afectată de evenimentele recente. Inflația IAPC este acum prognozată la o medie de 7% în 2026, în creștere față de 6,8% în 2025, urmând să scadă la 3,7% în 2027, apropiindu-se de ținta BNR. Comisia menționează că măsurile guvernamentale, inclusiv amânarea liberalizării prețului gazelor pentru gospodării, au atenuat parțial creșterea prețurilor la energie.
Deficitul bugetar al României a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, de la un maxim de 9,3% în 2024. Pentru 2026, deficitul este prognozat să scadă la 6,2%, iar în 2027 la 5,8% din PIB. Datoria publică este estimată să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% în 2027, în special din cauza deficitelor primare ridicate și a costurilor cu dobânzile.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
