Piața muncii din SUA, în pragul stagnării: semnal de alarmă pentru economie
Creșterea numărului de locuri de muncă în Statele Unite ale Americii încetinește, apropiindu-se de stagnare. Potrivit analiștilor, această situație, tolerată până de curând de factorii de decizie și investitori, ar putea deveni problematică în contextul tensiunilor geopolitice actuale. Datele economice recente indică o deteriorare treptată a pieței muncii, cu consecințe potențial grave pentru economia americană.
Rata șomajului, deși indicator principal, a crescut doar ușor, menținându-se la 4,4%, un nivel considerat relativ scăzut în raport cu standardele istorice. Totuși, sub suprafață, piața muncii pare să fi intrat într-o fază de stagnare. Datele din sondajul „Job Openings and Labor Turnover Survey” (JOLTS) arată că nivelul total al angajărilor a atins minimul din aprilie 2020, când criza pandemică începea să își facă simțite efectele.
Reducerea locurilor de muncă și implicațiile asupra veniturilor
Un aspect îngrijorător este reprezentat de faptul că nu se așteaptă o creștere semnificativă a angajărilor în lunile următoare. Estimările arată că economia americană a creat un număr net de doar 60.000 de locuri de muncă non-agricole în luna martie, ceea ce ar conduce media lunară din primul trimestru la aproximativ 30.000 de locuri de muncă. Media pe șase luni a creșterii lunare a numărului de angajați este aproape de zero, cu perioade în care a fost chiar negativă.
Scăderea numărului de locuri de muncă are consecințe directe asupra veniturilor populației. O creștere mai lentă a angajărilor înseamnă, de asemenea, o diminuare a încasărilor bugetare din impozitul pe venit, punând presiune asupra finanțelor publice. „Creșterea numărului de locuri de muncă duce la majorarea veniturilor, ceea ce stimulează cheltuielile, activitatea economică și, în cele din urmă, creșterea economică”, explică analiștii.
Risc de recesiune în contextul economic actual
Paradoxul menținerii unei rate a șomajului relativ stabile, în pofida reducerii numărului de locuri de muncă nou create, este explicat de scăderea nivelului „de echilibru” al creșterii ocupării. Acesta reprezintă creșterea numărului de angajați necesară pentru a menține stabilă rata șomajului. În urmă cu trei ani, acest nivel era de aproximativ 250.000 de locuri de muncă pe lună. Acum, acesta a scăzut constant și este practic zero.
Încetinirea cererii de forță de muncă ar putea fi considerată un semnal de alarmă, avertizând asupra posibilității creșterii șomajului și a încetinirii economice, cu riscul de recesiune. În plus, oferta de forță de muncă se reduce rapid, parțial ca urmare a politicilor privind imigrația. „Din exterior, piața muncii poate părea stabilă dacă oferta și cererea de muncă sunt aproximativ egale, iar rata șomajului rămâne în mare parte constantă. Dar nu este o piață a muncii sănătoasă”, atrag atenția experții.
Economia americană se confruntă, de asemenea, cu prețuri mai mari la energie și cu presiuni inflaționiste crescute, generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Prețul petrolului, de exemplu, se menține la un nivel ridicat, iar prețul benzinei înregistrează creșteri. Companiile se confruntă, în același timp, cu creșterea costurilor de producție. În ianuarie, Rezerva Federală a întrerupt ciclul de reducere a ratelor dobânzilor, iar președintele Jerome Powell a indicat că o creștere puternică a productivității, datorată inteligenței artificiale, ar putea contribui la menținerea inflației sub control. Însă, contextul actual ridică semne de întrebare cu privire la viabilitatea acestei abordări.
