„Războiul” anti-graffiti: Primăria Capitalei vrea măsuri urgente, dar se lovește de lege și de controverse
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a cerut luni o intervenție administrativă rapidă împotriva graffitiurilor și a afișajului ilegal din București, numind acest fenomen o „boală a orașului.” Administrația se confruntă, însă, cu probleme de ordin legislativ și cu o dezbatere aprinsă privind natura artistică a unor astfel de intervenții pe spațiul public. La o dezbatere publică pe această temă, oficialii au discutat despre blocajele legislative care împiedică acțiunile rapide, mai ales în zonele protejate.
Una dintre principalele probleme este definirea și separarea clară între ceea ce reprezintă vandalism și ceea ce este artă stradală. Multe dintre intervențiile vizuale pe zidurile Capitalei sunt considerate artă stradală autentică, sub formă de picturi murale. În Sectorul 6, unde Ciprian Ciucu este primar, s-a reușit, după cum a declarat edilul, stoparea graffiti-ului și a afișajului ilegal.
Blocaje legislative și zone protejate
Statutul zonelor protejate din centrul Bucureștiului, unde problema graffitiurilor este majoră, complică și mai mult situația. Primăria Generală nu poate interveni rapid în aceste zone, fiind necesar avizul Direcției de Cultură a Municipiului București (DCMB). „Trebuie să oprim această boală,” a declarat primarul Ciucu. Edilul a mai afirmat că lipsa sancțiunilor eficiente încurajează fenomenul. „Cei care murdăresc orașul nu au niciun fel de repercusiune. Trebuie să ne trezim și să ieșim din ipocrizie,” a adăugat el.
Viceprimarul Capitalei, Stelian Bujduveanu, a explicat că limitele de intervenție pe proprietatea privată reprezintă o altă problemă majoră. „Legislația nu te lasă să intri în curtea omului să ștergi graffiti-ul, chiar dacă e la intersecția dintre public și privat,” a spus acesta. Bujduveanu a propus un proiect pilot într-o zonă centrală, care să includă inventarierea clădirilor afectate, notificarea proprietarilor și aplicarea de amenzi.
Arta stradală versus vandalizare: o discuție incompletă
Arhitectul Emil Ivănescu, președintele Ordinului Arhitecților filiala București, a nuanțat discuția, amintind că nu tot graffitiul are același impact urban. El a dat exemplul unor orașe precum Kiev, New York sau Paris, unde intervențiile artistice au fost integrate în spațiul public și au contribuit la calitatea vieții. „Aceste lucruri dezvoltă spațiul public. Ele sunt în legătură cu plinta urbană, acea zonă la nivelul străzii de care toți ne lovim. Asta influențează masiv calitatea vieții,” a spus arhitectul.
În cadrul dezbaterii, primarul Ciprian Ciucu a exprimat frustrare față de neputința de a interveni rapid în zonele protejate și a subliniat nevoia de „acțiuni de igienizare” imediate. „Nu cred că e nevoie de avizul Ministerului Culturii să dai noroiul de pe o clădire,” a spus edilul. Ministrul Culturii, Demeter István, a atras atenția că soluțiile rapide sunt dificile, mai ales că implică modificări legislative.
În paralel, consilierul general USR Dragoș Radu a anunțat că programul de intervenție asupra graffitiului și afișajului neautorizat intră în dezbatere publică. Programul propus de administrație va fi supus dezbaterii publice în perioada următoare, urmând să fie ajustat în funcție de rezultatele discuțiilor.
