Conform Nwradu.ro: Rata de promovare la bacalaureat, umbrită de cifrele reale
Rata de promovare la examenul de Bacalaureat din acest an, de aproape 75%, pare a fi un rezultat bun, chiar mai bun decât în anii precedenți. Dintre absolvenții din acest an, aproape 80% au reușit să promoveze. Cu toate acestea, o analiză mai atentă relevă o realitate mai puțin optimistă, care ridică semne de întrebare cu privire la parcursul educațional al unei generații.
Care este realitatea din spatele procentelor
Cifra oficială de promovabilitate este, în realitate, înșelătoare. Nu toți absolvenții de clasa a XII-a se înscriu la examen. Din cei aproximativ 130.000 de tineri care au terminat studiile liceale în acest an, doar 116.000 s-au prezentat la Bacalaureat, ceea ce înseamnă că aproximativ 14.000 de elevi au renunțat să susțină examenul.
Situația devine și mai problematică atunci când se ia în calcul generația care a început ciclul primar în 2013. Aproximativ 183.600 de copii au început școala atunci. Dintre aceștia, doar 116.000 au susținut examenul de Bacalaureat în acest an. Aceasta sugerează că aproximativ 68.000 de elevi nu au ajuns să fie în clasa a XII-a sau nu s-au înscris la examen. Calculul arată că doar circa 51% dintre cei care au demarat parcursul școlar în 2013 au reușit să treacă prin tot sistemul de educație generală și să obțină o medie de cel puțin 5 la Bacalaureat.
Educația, pilonul bunăstării în societatea modernă
Aceste cifre pun în discuție relevanța actuală a discursului despre nevoia de „muncă de jos”. Vechea paradigmă, valabilă în primii ani post-comunism, când economia era predominant agrară, nu mai corespunde realității actuale. Producția agricolă este dominată de utilaje performante, iar sectorul industrial se confruntă cu automatizarea, reducând semnificativ nevoia de forță de muncă manuală. Domenii precum telecomunicațiile, serviciile sau chiar meseriile tradiționale necesită acum un nivel de calificare sporit.
Legătura dintre nivelul de educație și bunăstarea generală este tot mai evidentă. Țările cu un sistem educațional solid au populații cu un standard de viață superior. În România, o hartă a veniturilor medii pe județ ilustrează adesea această corelație. Persoanele cu studii superioare sau cu o pregătire profesională de specialitate atrag investiții în domeniile lor de activitate, beneficiază de salarii mai mari, plătesc mai multe taxe și contribuie activ la dezvoltarea economică prin consum.
Studiile internaționale confirmă, de asemenea, că un nivel de educație mai ridicat este un predictor direct al succesului financiar și personal. Astfel, nu se mai poate susține ideea că societatea are nevoie predominant de forță de muncă necalificată. Nevoia este de profesioniști pregătiți în diverse domenii, adaptată cerințelor economiei actuale, pentru a asigura o țară capabilă să se dezvolte pe multiple planuri.
Sursa: Nwradu.ro
