Prevenția, o investiție strategică pentru sănătatea și stabilitatea României
Investițiile în programele de prevenție în domeniul sănătății ar trebui considerate un activ economic strategic pentru stat, nu o simplă cheltuială. Aceasta este principala concluzie a declarațiilor făcute de Raluca Sîmbotin, Policy Lead MSD România, în cadrul Conferinței CDG „Programele de sănătate – sursă de securitate națională”, care a avut loc la Parlamentul României pe data de 4 martie 2026. În contextul ajustărilor fiscale și al procesului de calibrare a bugetului de stat pentru anul 2026, mesajul transmis este clar: prevenția poate reduce costurile viitoare și consolida stabilitatea economică.
Sănătatea populației ca fundament al rezilienței naționale
Potrivit declarațiilor făcute în cadrul conferinței, sănătatea populației este un determinant esențial al rezilienței naționale. O societate sănătoasă înseamnă capacitate de muncă, productivitate economică, coeziune socială și stabilitate bugetară. „Capitalul uman este prima linie de apărare a unei țări”, a subliniat Raluca Sîmbotin. Morbiditatea evitabilă afectează direct economia, prin scăderea productivității, reducerea bazei de contribuabili, dar și capacitatea statului de a răspunde la crize.
Conform analizelor prezentate, programele de vaccinare pentru adulți pot genera un randament de până la 19 ori investiția inițială, luând în calcul economiile medicale directe și câștigurile de productivitate. La nivel global, literatura economică indică un raport mediu de aproximativ 20:1 pentru fiecare unitate monetară investită în vaccinare în perioada 2021–2030, ceea ce face din imunizare una dintre cele mai eficiente investiții din domeniul politicilor publice.
Beneficii economice concrete și măsuri necesare
Studiile realizate de Aspen Institute România au estimat, în raportul „Impactul macroeconomic al investițiilor în prevenție și infrastructura de sănătate”, că întărirea politicilor de prevenție ar putea genera beneficii economice cumulative între 25 și 30 de miliarde de euro pentru România în următorii 10 ani, precum și venituri fiscale suplimentare anuale de 700–850 milioane euro. Totodată, s-a atras atenția asupra faptului că România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate prevenibilă și tratabilă din Uniunea Europeană, iar bolile cronice sunt responsabile pentru peste 90% din totalul deceselor.
În acest context, Raluca Sîmbotin a făcut un apel către autorități, subliniind că anul 2026 poate fi un moment decisiv pentru repoziționarea prevenției în politica publică românească. Potrivit acesteia, rapoartele de progres aferente Planului Fiscal Structural, pe care România trebuie să le transmită Comisiei Europene în aprilie, reprezintă o oportunitate de a integra prevenția în arhitectura fiscal-structurală și de a demonstra partenerilor europeni un model sustenabil de dezvoltare. Integrarea prevenției într-un cadru fiscal predictibil ar permite reducerea costurilor evitabile din sistemul de sănătate și redirecționarea resurselor către servicii cu impact major asupra sănătății populației.
Evenimentul a fost organizat de CursdeGuvernare.ro în parteneriat cu Comisia pentru buget și Comisia de Sănătate din Senatul României.
