Rosneft, gigantul petrolier rusesc, pune la îndoială fezabilitatea planurilor lui Vladimir Putin privind inteligența artificială „suverană”
Cea mai mare companie petrolieră din Rusia, Rosneft, condusă de Igor Sechin, un apropiat al lui Vladimir Putin, a contestat fezabilitatea tehnică a cerințelor impuse pentru dezvoltarea unei inteligențe artificiale (IA) „suverane” în Rusia. Afirmația vine în contextul în care guvernul de la Moscova elaborează o lege care să reglementeze funcționarea IA în țară. Compania susține că este practic imposibil să creezi modele de IA complet independente de resursele globale.
Decizia, criticată deschis de Rosneft, a fost luată ca răspuns la proiectul de lege elaborat de Ministerul Digitalizării. Conform acestuia, dezvoltarea și antrenarea rețelelor neuronale ar trebui să se bazeze exclusiv pe date interne și pe infrastructură rusească. Rosneft argumentează că o astfel de abordare este nerealistă, deoarece infrastructura de calcul necesară nu este încă dezvoltată, iar datele relevante în limba rusă sunt insuficiente.
Obstacole tehnice și lipsa resurselor
Rosneft a propus o soluție pragmatică, sugerând utilizarea datelor disponibile public pe internet, indiferent de locația serverelor, inclusiv conținutul de pe Wikipedia. Această abordare contrastează puternic cu directivele lui Vladimir Putin, care a solicitat crearea unor modele de IA bazate pe cultura, istoria și „valorile tradiționale” rusești. Putin a subliniat că importul de soluții străine conduce la „dependență tehnologică și ideologică”.
Asociația Platformelor Digitale (APD), Asociația Afacerilor Europene (AEB) și Camera de Comerț și Industrie (CCI) au împărtășit îngrijorările Rosneft, menționând că nu există modele de IA în Rusia care să corespundă criteriilor de „suveranitate”. Dezvoltările existente se bazează pe componente străine și seturi de date deschise. Asociația întreprinderilor din domeniul tehnologiilor informatice și informaționale (APKIT) a ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la distincția dintre modelele „suverane” și cele „naționale”, având în vedere că cerințele legislative sunt similare, fără clarificări suplimentare.
Reacțiile mediului de afaceri și impactul legii
Criticile din partea mediului de afaceri nu s-au limitat la aspectele tehnice. Reprezentanții acestuia au exprimat temeri cu privire la impactul potențial al legii asupra costurilor, inovației și accesului la tehnologie. Au avertizat că adoptarea proiectului de lege în forma actuală ar putea duce la creșterea costurilor pentru companii, încetinirea lansării de produse pe piață și limitarea accesului rușilor la tehnologii avansate, cum ar fi cele din domeniul medical.
AEB a criticat, de asemenea, includerea principiului „respectării valorilor spirituale și morale tradiționale rusești” în dezvoltarea IA, argumentând că aceste concepte nu sunt categorii juridice clare și nu pot sta la baza deciziilor privind piața.
Ministerul Digitalizării a luat în considerare parțial propunerile primite, aducând modificări proiectului de lege. Dezbaterea publică pe marginea documentului s-a desfășurat în perioada 18 martie – 15 aprilie. Proiectul de lege nu a fost încă prezentat spre examinare Dumei de Stat.
Sursa: Digi24
