Alina Robu, psiholog clinician și psihoterapeut, a declarat joi seară, la Medika TV, că persoanele diagnosticate cu autism percep lumea într-un mod diferit de cel al persoanelor neurotipice, cu o amplificare a detaliilor și fără filtre cognitive.
Percepția senzorială în autism: o amplificare a detaliilor
Conform declarațiilor făcute de A. Robu, persoanele cu autism nu procesează informația senzorială în același mod ca persoanele neurotipice. A. Robu a comparat modul în care persoanele neurotipice percep lumea cu o cameră de filmat care captează o imagine de ansamblu. În schimb, persoanele cu autism ar percepe aceeași lume cu o putere de mărire foarte mare, concentrându-se pe detalii extrem de specifice. Această amplificare a detaliilor ar fi prezentă deoarece nu există filtre la nivelul creierului, ceea ce duce la o suprastimulare constantă.
A. Robu a exemplificat modul în care o persoană cu autism ar putea percepe o altă persoană: concentrându-se pe detalii minuscule, cum ar fi firul de păr sau irisul ochiului, în loc să observe ansamblul. Suprastimularea senzorială rezultată din această amplificare constantă a detaliilor poate conduce la oboseală și dificultăți în interacțiunile sociale. Nu există studii concrete care să măsoare exact cum este experiența senzorială a unei persoane cu autism. Totuși, cercetările din domeniul neurologiei confirmă diferențe în procesarea neuronală la persoanele cu autism. De exemplu, un studiu publicat în „Journal of Neuroscience” în 2018 a demonstrat diferențe în conectivitatea neuronală la persoanele cu autism, sugerând o procesare senzorială distinctă. Un alt studiu, din 2020, publicat în „Autism Research”, a arătat că persoanele cu autism pot avea dificultăți în filtrarea informațiilor irelevante, ceea ce ar putea contribui la suprastimulare.
Semnale timpurii și intervenții prin neurofeedback
A. Robu a menționat un semn posibil al autismului la copii: intoleranța la obiecte pe cap. Potrivit A. Robu, mulți copii cu autism refuză să poarte căciuli sau alte accesorii pe cap. Aceasta ar putea indica o sensibilitate crescută la stimuli senzoriali. Nu există cercetări științifice care să coreleze intoleranța la obiecte pe cap cu diagnosticul de autism. Totuși, este un simptom observat în practica clinică.
În ceea ce privește intervențiile, A. Robu a discutat despre utilizarea neurofeedback-ului. Această metodă implică vizualizarea activității cerebrale în timp real, cu scopul de a regla modelele de activitate neuronală. Potrivit A. Robu, neurofeedback-ul poate ajuta la reducerea hiperactivității la copiii cu autism. Metoda permite adaptarea, prin mecanisme de joc, a modalității de antrenament și de răspuns. Conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), neurofeedback-ul se încadrează în categoria terapiilor complementare pentru autism. La momentul actual nu există un consens științific care să poată stabili eficacitatea neurofeedback-ului, deși unele studii indică rezultate pozitive în reducerea simptomelor specifice, cum ar fi deficitul de atenție. Spre exemplu, un studiu din 2019, publicat în „Journal of Autism and Developmental Disorders”, a indicat îmbunătățiri în atenție și comportament la copiii cu autism, după sesiuni de neurofeedback.
În cadrul interviului, A. Robu a subliniat că neurofeedback-ul urmărește să „echilibreze creierele” copiilor cu autism, ajustând „volumul” și aducând activitatea electrică în parametri optimi.
