Stresul sporit în zonele de conflict: impactul asupra sănătății mentale și fizice
Situația tensionată din Orientul Mijlociu are efecte profunde nu doar asupra securității și economiei, ci și asupra stării de bine a oamenilor. Anulările de zboruri, restricțiile de călătorie și alerte de securitate generează un nivel de stres crescut, cu consecințe concrete asupra sănătății emoționale și fizice. Indiferent că românii se află direct într-o zonă afectată de conflict sau în apropierea acesteia, impactul este inevitabil.
Florentina Niculescu, psihoterapeut și psiholog clinician, explică ce se întâmplă în corpul uman într-o astfel de situație și oferă soluții pentru a gestiona stresul.
Reacțiile organismului la stresul indus de conflict
Incertitudinea și lipsa de control sunt factorii principali care generează stres. În astfel de contexte, nivelul de cortizol, hormonul stresului, poate crește semnificativ. Corpul intră într-o stare de „supraviețuire biologică”, activând sistemul nervos simpatic (reacția de „luptă sau fugă”) sau blocându-se într-o stare de imobilizare. Aceasta poate duce la agitație, insomnie, palpitații, dar și la amorțeală emoțională, oboseală și detașare.
„Când suntem într-un context perceput ca periculos sau imprevizibil, corpul nostru nu mai este în zona optimă de reglare emoțională”, explică Florentina Niculescu. Stresul prelungit poate provoca probleme medicale, ca efect al somatizării, cu diferite simptome.
Cum afectează copiii stresul generat de evenimente
Copiii, dependenți de adulți pentru a se simți în siguranță, sunt deosebit de vulnerabili. Ei „citesc” starea adultului și o preiau. Dacă părinții sunt speriați, copiii învață biologic că lumea este periculoasă, chiar dacă nu înțeleg rațiunea situației.
Manifestările pot include regresii, iritabilitate, somatizări (dureri de burtă sau de cap), hipervigilență sau un comportament extrem de cuminte. Sprijinul parental și relațiile sigure reduc riscul de dezvoltare a unor probleme de sănătate pe termen lung.
Strategii concrete pentru gestionarea stresului
Specialiștii recomandă o abordare pragmatică: orientare, resurse, doze mici de contact cu stresul și descărcare sănătoasă. O strategie este protocolul scurt „O-RA” (Orientare – Resurse – Ancorare). Orientarea presupune identificarea unui obiect neutru din mediul înconjurător. Resursa implică evocarea unei persoane sau a unui loc care oferă siguranță. Ancorarea se realizează prin apăsarea tălpilor pe podea timp de câteva secunde, repetând de mai multe ori.
Limitați expunerea la informații negative, desemnați o singură persoană pentru comunicarea cu autoritățile și mențineți obiceiurile zilnice pentru a reduce efectele stresului. Aceste măsuri nu înlocuiesc evaluarea medicală sau psihologică individuală, dar pot oferi un prim ajutor.
În plus, pentru copii, liniștirea se face prin contact fizic și o voce calmă. Se recomandă mesaje scurte, adevărate, adaptate vârstei, menținerea rutinei și încurajarea exprimării emoțiilor.
În urma escaladării conflictului din ultimele săptămâni, autoritățile au intensificat măsurile de securitate în aeroporturi, iar specialiștii în sănătate mintală au raportat o creștere a numărului de solicitări de asistență din partea persoanelor afectate de stresul generat de evenimente.
