Petrolul se apropie din nou de pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, dar o privire în urmă ne amintește de vremuri extrem de diferite. Pe 20 aprilie 2020, în plină pandemie de Coronavirus, prețul țițeiului a atins valori incredibile, scăzând chiar sub zero.
Record negativ și implicațiile sale
În acea zi neagră pentru piața energetică, cotația petrolului WTI din Statele UNITE ale Americii a suferit o prăbușire de peste 250%. Astfel, prețul de închidere a fost stabilit la -37,63 dolari pe baril. A fost o premieră absolută pentru piața petrolului american, care a intrat pe teritoriul negativ. Întreaga lume se afla în carantină, iar efectele asupra economiei erau devastatoare.
În practică, această situație a însemnat că producătorii de petrol au plătit pentru a scăpa de resursa prețioasă. Cererea s-a prăbușit drastic, fabricile s-au închis, iar oamenii au stat acasă. Producătorii se confruntau cu o problemă majoră: nu mai aveau unde să depoziteze petrolul extras.
Este important de menționat că această scădere nu a însemnat că șoferii primeau benzină gratis la pompă. Situația a fost mult mai complexă. Prăbușirea prețului WTI a fost parțial rezultatul unor mișcări tehnice specifice pieței globale de petrol.
Mecanismele pieței și criza stocării
Petrolul este tranzacționat în principal prin contracte forward sau futures. Acestea sunt acorduri prin care un investitor se angajează să cumpere sau să vândă petrol la un preț stabilit, la o dată ulterioară. Aceste contracte au o dată de expirare lunară, moment în care cumpărătorul acceptă livrarea petrolului.
Prețul petrolului pe care îl auzim la știri este, de obicei, prețul contractului pentru luna următoare. Unele companii aeriene sau rafinării cumpără aceste contracte pentru a-și asigura un preț stabil. Alții speculează pe prețul petrolului, pariind pe creșterea acestuia. La sfârșitul lunii, ei vând contractul care urmează să expire și cumpără un contract pentru luna următoare.
În aprilie 2020, contractul WTI cu scadență în luna mai urma să expire. Cei care dețineau aceste contracte trebuiau să accepte livrarea sau să vândă contractele altcuiva. Problema majoră a fost că petrolul WTI este livrat într-un singur loc: un hub petrolier din Cushing, Oklahoma. Capacitățile de stocare din Cushing erau deja pline.
Astfel, deținătorii de contracte nu aveau unde să stocheze petrolul pe care urmau să îl primească. Contractele WTI cu scadență în luna iunie, deși au înregistrat, de asemenea, o scădere, au rămas totuși pe un teritoriu pozitiv, la aproximativ 20 de dolari pe baril.
Reducerea producției și perspective
În Statele UNITE ale Americii și în alte părți ale lumii, companiile petroliere au fost nevoite să reducă producția pentru a răspunde cererii scăzute. Cu toate acestea, surplusul de petrol era imens. Planeta avea mai mult petrol decât putea utiliza sau stoca.
Ulterior, prețurile petrolului și-au revenit, dar criza din 2020 a arătat fragilitatea pieței petroliere și impactul major al evenimentelor globale asupra acesteia. Tensiunile din Orientul Mijlociu și evoluțiile geopolitice vor continua să influențeze prețul petrolului, cu potențiale fluctuații importante în viitorul apropiat.
Sursa: HotNews
