Poluarea aerului, un nou inamic: crește riscul de Alzheimer
Un studiu recent, realizat pe un eșantion vast de peste 27 de milioane de persoane, scoate în evidență o legătură îngrijorătoare între poluarea aerului și apariția bolii Alzheimer. Cercetarea, publicată în revista PLOS Medicine, arată că expunerea la particule fine în suspensie (PM2,5) este asociată cu un risc sporit de a dezvolta această afecțiune neurodegenerativă. Rezultatele sugerează un impact direct al poluării asupra creierului, independent de alte afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială sau accidentele vasculare cerebrale.
Legătura directă dintre poluare și boala Alzheimer
Studiul, coordonat de cercetători de la Universitatea Emory din Statele Unite, a analizat datele medicale ale participanților cu vârsta de cel puțin 65 de ani, în perioada 2000-2018. Aproximativ trei milioane dintre aceștia au fost diagnosticați cu Alzheimer în timpul cercetării. O atenție deosebită a fost acordată evaluării nivelului de expunere la poluare, estimat în funcție de codul poștal al zonei de domiciliu. Particulele fine PM2,5, provenite din surse diverse precum traficul rutier, centralele electrice și activitățile industriale, pătrund adânc în plămâni și în sânge, având potențialul de a afecta grav sănătatea.
Analiza datelor a relevat că, cu cât o persoană este expusă la un nivel mai ridicat de poluare a aerului, cu atât crește riscul de a dezvolta boala Alzheimer. „Expunerea la poluarea aerului este asociată cu un risc crescut de boală Alzheimer și că efectele asupra creierului par să fie directe, și nu apar ca rezultat al hipertensiunii arteriale, al AVC sau al depresiei”, se arată în studiul citat.
Grupurile de risc și limitările cercetării
Cercetătorii au remarcat însă că legătura dintre poluare și Alzheimer a fost mai puternică în cazul persoanelor care suferiseră deja un accident vascular cerebral (AVC). Autorii studiului au evidențiat că persoanele cu antecedente de AVC pot fi mai vulnerabile la efectele nocive ale poluării asupra sănătății creierului, accentuând importanța interacțiunii dintre factorii de mediu și cei vasculari.
Cu toate acestea, studiul prezintă și anumite limitări. Nivelul de poluare a fost estimat pe baza codului poștal, nu a adresei exacte, iar analiza s-a concentrat exclusiv pe poluarea din mediul exterior. Sursele interne de particule, precum gătitul sau încălzirea locuinței, nu au fost luate în calcul. Un expert independent, Mark Dallas de la University of Reading, a declarat că rezultatele sunt „în concordanță cu dovezile tot mai numeroase care indică poluarea aerului drept un factor de risc modificabil pentru demență”.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit noi orientări globale privind calitatea aerului în 2021, iar un plan de acțiune aprobat în 2025 prevede reducerea cu 50% a mortalității asociate poluării aerului până în 2040, raportat la nivelul înregistrat în 2015.
