Conform G4Media: Fostul ministru al Educației, DANIEL DAVID, susține că este o abordare „incorectă” să se solicite rezultate PISA dacă procesul educațional nu este aliniat la paradigma acestui test internațional.
Paradigma PISA în procesul educațional
DANIEL DAVID a declarat la postul public de radio că obținerea unor performanțe PISA superioare este improbabilă în condițiile în care predarea rămâne focalizată pe competențe, dar în cadrul unor programe școlare care nu respectă logica testărilor PISA. El a subliniat că predarea trebuie să se adapteze la situații cotidiene și la rezolvarea unor probleme practice, conform cerințelor PISA.
Însă, profilul absolventului de gimnaziu, aprobat în Monitorul Oficial în 2017, prevede explicit competențe similare cu cele evaluate de PISA. Acestea includ „abordarea unor situații cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice”. Aceeași paradigmă se aplică și elevilor care au început ciclul gimnazial în anul școlar 2017-2018 și care au susținut examenul de Bacalaureat în 2024-2025.
Formarea profesorilor pentru competențe
Un alt aspect contraintuitiv este legat de formarea cadrelor didactice. Peste 55.000 de profesori din învățământul primar și gimnazial au participat la programul CRED (Curriculum relevant pentru educație durabilă), care s-a încheiat în 2023. Obiectivul principal al acestui program a fost tocmai formarea profesorilor pentru a preda pe bază de competențe, cu accent pe aplicarea cunoștințelor în contexte reale.
Potrivit datelor Ministerului Educației, aceste programe de formare au vizat pregătirea profesorilor pentru a depăși o abordare centrată exclusiv pe acumularea de cunoștințe, în favoarea unei metodologii care să ofere elevilor oportunități pentru transferul și mobilizarea cunoștințelor și abilităților în diverse situații de viață. Astfel, se presupune că profesorii care au urmat aceste cursuri ar trebui deja să aplice principiile de predare adaptate la viața de zi cu zi.
Discrepanța dintre declarații și realitate
Declarația fostului ministru DANIEL DAVID pare să ignore eforturile depuse în ultimii ani pentru alinierea curriculumului și a metodelor de predare la standardele internaționale, precum cele PISA. Deși rezultatele testării PISA 2025 nu au fost încă publicate, discuțiile privind pregătirea sistemului educațional pentru astfel de evaluări sunt în plină desfășurare.
Problema pare să fie, conform lui DANIEL DAVID, o discrepanță între cerința de performanță PISA și implementarea efectivă a paradigmei PISA în sala de clasă. Aceasta ar implica nu doar programe școlare aliniate, ci și o predare activă, bazată pe rezolvarea de probleme și pe aplicarea cunoștințelor în contexte practice.
Revenind la competențele din programa școlară, accentul este pus explicit pe dobândirea de competențe, prin care se depășește abordarea centrată doar pe conținuturi. Documentul publicat pe site-ul Ministerului Educației subliniază importanța oferirii elevilor de oportunități pentru transferul și mobilizarea cunoștințelor și abilităților în contexte variate de viață.
Astfel, din 2017, profilul absolventului de gimnaziu este structurat pe competențe, iar începând cu 2023, peste 55.000 de profesori au fost formați pentru a preda în acest sens.
Sursa: G4Media
