Colecționarii români de artă sunt tot mai interesați de investiții pe termen lung, arată un nou studiu realizat de Deloitte România. Motivațiile estetice și emoționale rămân principalele resorturi ale achizițiilor, dar crește importanța planificării patrimoniului și a dimensiunii investiționale. Piața de artă autohtonă se dezvoltă și se consolidează, cu o dinamică pozitivă, susținută în principal de antreprenori și profesioniști cu experiență.
Pasiune și Rațiune în Colecționare
Studiul relevă că 41% dintre colecționari achiziționează opere de artă din considerente estetice și emoționale. Implicarea culturală (25%) ocupă locul secund, reflectând dorința de a susține scena artistică și de a participa activ la viața culturală. Totodată, interesul pentru planificarea patrimoniului (14%) și pentru investiții (12%) indică o conștientizare crescută a valorii pe termen lung a artei.
Corina Dimitriu, partener Deloitte România, a subliniat că piața de artă locală se află într-o etapă de dezvoltare. Colecționarea rămâne personală, dar se observă o diversificare a comportamentelor. Pictura contemporană domină preferințele, alături de un interes constant pentru cea clasică, conturând o identitate de colecționare ancorată în prezent.
Antreprenorii, motorul pieței de artă
Baza de colecționari devine din ce în ce mai diversă din punct de vedere profesional. Antreprenorii (18%) reprezintă cel mai numeros segment, reflectând interesul pentru capital și investiții. Profesioniștii din mediul corporatist (13%), specialiștii din domeniul artei și culturii (13%), reprezentanții profesiilor liberale (12%) și un segment IT (7%) aflat în expansiune contribuie la creșterea pluralității socio-economice a pieței de artă.
Alexandra Smedoiu, partener Deloitte și lider al programului Deloitte Private în România, a observat o tranziție de la o piață dominată de pasiune către una în care arta este integrată în gândirea financiară pe termen lung. Creșterea interesului pentru componenta investițională și pentru construcția patrimoniului indică o schimbare de mentalitate în rândul colecționarilor români. Piața de artă începe să funcționeze ca un indicator al evoluției capitalului privat și al apetitului pentru valoare pe termen lung.
Preferințe și Surse de Finanțare
Majoritatea colecționarilor (72%) se bazează pe veniturile proprii pentru achizițiile de artă, integrând arta în viața lor financiară curentă. Un segment mai restrâns (13%) utilizează veniturile din investiții, în timp ce moștenirile joacă un rol marginal (6%). Colecțiile rămân predominant locale, peste 69% dintre respondenți dețin maximum zece lucrări internaționale.
Locuințele private (81%) rămân principalul spațiu de plasare a lucrărilor de artă. Canalul de achiziție cel mai frecvent și credibil rămâne casa de licitații (31%), urmată de achizițiile directe de la artiști, galerii de artă și magazine de antichități (19% fiecare). Platformele online (10%) sunt folosite mai degrabă ca instrumente de documentare și cercetare.
Studiul Deloitte România Art Report a fost realizat în colaborare cu Asociația RAD și cu Artmark, în rândul a 343 de respondenți chestionați în martie 2026.
