Prețul petrolului explodează după închiderea Strâmtorii Hormuz; Trump vede o „mică plată”
București, România – Prețurile petrolului au sărit vertiginos duminică, depășind 110 dolari pe baril, după ce marii producători din Orientul Mijlociu au redus producția. Criza a fost declanșată de blocarea Strâmtorii Hormuz din cauza războiului dintre Iran și alte țări. Creșterea bruscă a prețurilor a determinat reacții diverse, inclusiv o declarație a fostului președinte american Donald Trump, care a minimalizat impactul.
West Texas Intermediate (WTI), un punct de referință important pentru prețul petrolului, a crescut cu 26,5%, ajungând la 114,9 dolari pe baril. Brent, un alt reper global, a înregistrat un avans de 23%, cotându-se la 114,25 dolari. În ultima săptămână, petrolul american a crescut cu aproximativ 35%, marcând cea mai mare creștere din istoria tranzacțiilor futures, începând cu 1983. Ultima dată când prețurile petrolului au depășit 100 de dolari pe baril a fost după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Reduceri de producție și probleme de stocare
Kuwait, al cincilea producător de petrol din cadrul OPEC, a anunțat sâmbătă reduceri de producție și de rafinare, ca măsură de precauție, din cauza „amenințărilor iraniene” la adresa siguranței navelor în Strâmtoarea Hormuz. Compania de stat Kuwait Petroleum Corporation nu a specificat amploarea acestor reduceri.
Producția în Irak, al doilea mare producător OPEC, a suferit o scădere semnificativă. Potrivit surselor Reuters, producția din cele trei mari câmpuri petroliere din sud a scăzut cu 70%, ajungând la 1,3 milioane de barili pe zi. Înainte de începerea conflictului, aceste câmpuri produceau 4,3 milioane de barili pe zi.
Emiratele Arabe Unite, al treilea mare producător OPEC, au declarat sâmbătă că gestionează cu atenție nivelurile de producție offshore pentru a face față cerințelor de stocare. Compania Națională de Petrol din Abu Dhabi (ADNOC) a precizat că operațiunile terestre continuă în mod normal.
Statele din Golf reduc producția din cauza epuizării spațiului de stocare, barilurile de petrol acumulându-se fără a putea fi transportate din cauza blocării strâmtorii. Petrolierele ezită să tranziteze această rută îngustă din cauza temerilor legate de atacurile Iranului. Aproximativ 20% din consumul mondial de petrol este exportat prin această strâmtoare.
Reacții politice și perspective
La scurt timp după ce prețul petrolului a sărit de 100 de dolari, Donald Trump a postat pe platforma Truth Social că o creștere a prețurilor petrolului pe termen scurt este o „preț foarte mic” pentru distrugerea amenințării nucleare iraniene. „Doar proștii ar crede altfel!”, a adăugat el.
Într-un interviu pentru CNN, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat că traficul prin strâmtoare va fi reluat după ce Statele Unite vor fi distrus capacitatea Iranului de a amenința petrolierele. „Nu suntem foarte departe de reluarea obișnuită a traficului maritim prin Strâmtoarea Hormuz”, a spus Wright. „Nu ne apropiem de traficul normal în acest moment. Va mai dura ceva timp. Dar, repet, în cel mai rău caz, vorbim de câteva săptămâni, nu de luni.”
Mecanismele de reacție ale pieței fac ca prețurile la pompă să crească la nivel global, cu efecte mai mari pentru țările importatoare de petrol, precum România. În timp ce președintele Trump minimalizează impactul prețurilor mari, economiștii avertizează asupra creșterii inflației.
