Generația Z din România: Majoritatea cu job full-time, dar cu venituri sub media națională
Mai mult de jumătate dintre tinerii din generația Z din România, adică cei născuți între mijlocul anilor ’90 și începutul anilor 2010, au un loc de muncă cu normă întreagă. Cu toate acestea, studiul „Young Money Matters 2025”, realizat de Cook Communications în toamna anului trecut, arată că veniturile acestei generații rămân, în general, destul de scăzute. Aproape 35% dintre ei nu ating încă pragul salariului mediu, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la independența financiară a tinerilor.
Venituri reduse și dificultăți în economisire
Conform studiului, „puțin peste 40% dintre tinerii români câștigă aproximativ la nivelul salariului mediu național, în timp ce 35% câștigă mai puţin și doar 19% câștigă mai mult.” Situația este mai dificilă pentru cei mai tineri. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 21 de ani sunt mai predispuși să aibă un venit sub medie, procentul ridicându-se la 44%. În București, salariul mediu net se situează în prezent în jurul valorii de 6.000 de lei.
Nivelul redus al veniturilor influențează direct capacitatea de economisire. Conform studiului, tinerii români au economii care le-ar permite să își acopere cheltuielile pentru o perioadă de aproximativ 1,3 luni. Aproape 60% dintre tineri afirmă că economiile lor ar ajunge pentru o lună sau chiar mai puțin. Mai mult, aproape un sfert dintre tineri declară că nu le rămân bani la sfârșitul lunii, ceea ce subliniază fragilitatea situației financiare pentru o parte dintre ei.
Cheltuieli, sprijin familial și aspirații financiare
Analiza cheltuielilor evidențiază presiunea financiară cu care se confruntă tinerii. Alimentele reprezintă cea mai mare cheltuială, cu aproximativ 25% din venitul lunar, urmate de utilități (16%) și activități de timp liber (12%). Chiria și economiile reprezintă fiecare aproximativ 11% din bugetul lunar.
În acest context, sprijinul familiei joacă un rol important. Peste jumătate dintre tineri declară că primesc ajutor financiar de la familie, procentul fiind mult mai ridicat pentru cei mai tineri (77% dintre cei cu vârste între 18 și 21 de ani). Deși sumele primite nu sunt, de obicei, foarte mari (majoritatea primesc până la 5.000 de lei pe an), ele pot contribui semnificativ la echilibrarea bugetului personal.
În ciuda acestor dificultăți, aspirațiile financiare ale tinerilor rămân relativ tradiționale. Principalele obiective sunt să aibă suficienți bani pentru a nu-și face griji cu privire la plata facturilor, să își poată întreține familia și să dețină propria locuință. Accesul la locuințe este perceput ca o problemă majoră, peste 82% dintre tineri considerând că statul ar trebui să facă mai mult pentru a asigura locuințe accesibile.
Potrivit studiului, percepțiile generației Z despre viitor sunt amestecate. Aproximativ 49% dintre tineri consideră că nivelul lor de trai s-a îmbunătățit în ultimul an, dar 68% se așteaptă la o creștere a costurilor vieții în perioada următoare.
