Reacții critice la legea pensiilor magistraților: consilierul BNR avertizează asupra problemelor nerezolvate
București – Legea pensiilor magistraților recent promulgată nu face decât să amelioreze parțial o problemă mult mai vastă, potrivit economistului Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României. Într-un interviu acordat pentru Antena 3 CNN, Rădulescu a subliniat că măsura nu abordează aspectele fundamentale ale sistemului de pensii speciale și nu soluționează problema pensionărilor timpurii.
Legea, inițiată de Nicușor Dan, vizează în principal modificarea condițiilor de pensionare pentru viitorii magistrați, fără a afecta pensiile deja acordate. Rădulescu atenționează că impactul acestei legislații este limitat, având în vedere că nu elimină beneficiile deja existente.
Pensiile speciale, o povară pentru bugetul de stat
Conform declarațiilor lui Eugen Rădulescu, pensiile speciale, care se ridică la aproape 1% din produsul intern brut, reprezintă o povară semnificativă pentru bugetul național. În timp ce majoritatea cetățenilor contribuie la sistemul de pensii până la vârsta de 65 de ani, numeroși magistrați se pot pensiona la vârste mult mai mici, beneficiind de sume considerabile.
„Este vorba de o lege care rezolvă problema pentru o mică parte a pensiilor speciale. Erau vreo 8.000- 9.000 de magistrați care beneficiau de aceste pensii speciale și care le vor avea în continuare,” a afirmat Rădulescu. Acesta a menționat, de asemenea, exemple de magistrați care se pensionează la vârste de 48-50 de ani, cu pensii de aproximativ 5.000 de euro pe lună, sume considerate excesive comparativ cu nivelul de trai din România.
Pensionarea timpurie, o problemă extinsă
Consilierul BNR a atras atenția asupra faptului că problema pensionărilor timpurii nu se limitează doar la magistrați. Există și alte categorii profesionale care beneficiază de posibilitatea de a ieși la pensie la vârste fragede, uneori după o perioadă de activitate de doar 20-25 de ani.
„Marile probleme sunt în celelalte categorii care primesc pensii de la o vârstă foarte fragilă. Sunt domenii întregi în care după 20, poate cel mult 25 de ani, oamenii ies frumos la pensie și avem pensionari de 42, 45 de ani,” a adăugat Rădulescu. Aceste discrepanțe generează inechitate socială și tensiuni în rândul populației.
Legea pensiilor magistraților, promulgată la sfârșitul lunii februarie, prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani, limitarea pensiei la 70% din ultima indemnizație netă și aplicarea modificărilor doar pentru viitorii pensionari. Cu toate acestea, criticii susțin că aceste măsuri sunt insuficiente pentru a reforma în mod real sistemul de pensii speciale. Recent, au apărut discuții privind posibilitatea unor noi modificări legislative pentru a adresa mai eficient inechitățile din sistemul de pensii.
