Bugetul pe 2026: Economiile la Educație și presiunea pe fondurile de pensii
Proiectul de buget pentru anul 2026, aflat încă în lucru, indică o abordare mai precaută a cheltuielilor și o atenție sporită pentru controlul deficitului. Documentul, care urmează să fie înaintat Parlamentului la finalul săptămânii viitoare, prezintă o serie de modificări în alocările bugetare, cu accent pe temperarea cheltuielilor care nu sunt legate direct de investiții sau de cofinanțarea fondurilor europene. Profesorul de economie Cristian Păun a declarat că planul bugetar pornește de la premise mai realiste comparativ cu cele din ultimii ani, atât în ce privește creșterea economică, cât și încasările la bugetul de stat.
Reduceri la educație și majorări pentru apărare
Analiza draftului de buget relevă modificări notabile în ceea ce privește alocările financiare pentru unele ministere. Ministerul Educației se confruntă cu o reducere a bugetului, determinată în principal de diminuarea cheltuielilor de personal. Această scădere vine ca urmare a acceptării unei reduceri cu 10% a cheltuielilor, în special prin renunțarea la sporul de doctorat în universități. „Faptul că la Educație se pun bani mai puțini vine pe fondul acceptării reducerii cu 10% a cheltuielilor, în special prin renunțarea la sporul de doctorat în universități. De aici a venit această reducere și cu siguranță a fost luată în considerare în construcția bugetului”, a explicat profesorul Păun pentru Digi24.
În contrast, bugetul Ministerului Apărării este majorat. Această creștere ar putea fi legată de necesitatea cofinanțării unor proiecte care vor fi finanțate prin programe europene dedicate creșterii capacităților de apărare și investițiilor în industria de profil. „Eu sper că această creștere vine în special pentru că este nevoie de cofinanțare a unor proiecte care urmează să înceapă pe programe europene de creștere a capacităților de apărare și de investiții în industria de apărare”, a subliniat economistul.
Sistemul public de pensii, sub presiune din 2030
Un aspect crucial subliniat de profesorul Cristian Păun este presiunea tot mai mare care va apărea asupra sistemului public de pensii în următorii ani. Economistul avertizează că, după 2030, când generația „decrețeilor” va începe să iasă la pensie, Pilonul 1 va deveni din ce în ce mai dificil de susținut. Factori precum scăderea populației active și migrația forței de muncă agravează situația. „Din păcate, sistemul public de pensii va deveni problematic mai ales după anul 2030, când încep să intre la pensie decrețeii. Pilonul 1 devine încet-încet greu de finanțat și de susținut”, a explicat Păun.
Cristian Păun a punctat că o reformă importantă pentru echilibrarea sistemului, prin împărțirea pensiei fiecărui român în mod egal între Pilonul 1, Pilonul 2 și Pilonul 3, a fost ratată în trecut. În prezent, Pilonul 1 are o pondere prea mare. Economistul a mai adăugat că, în lipsa resurselor suficiente, sistemul public de pensii ar putea deveni nesustenabil, ceea ce ar putea duce la dezechilibre bugetare majore sau la creșteri semnificative de taxe.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că negocierile finale privind bugetul pentru anul 2026 vor avea loc în cadrul coaliției de guvernare în cursul săptămânii viitoare, urmând ca proiectul să fie trimis Parlamentului.
