Conform Antena 3: Patru români își pun capăt zilelor zilnic, semnalând o criză nerezolvată în sănătatea mintală a țării. Situația devine mai alarmantă în contextul în care, la nivel global, înțelegerea complexității cauzelor de suicid progresează, dar România duce lipsă de o strategie națională coerentă pentru prevenție. Semnalele care ar putea indica un risc iminent sunt tot mai greu de descifrat, chiar și de către cei apropiați.
Suferința invizibilă, o realitate cruntă
Societatea modernă, cu ritmul său alert și presiunea constantă a performanței, contribuie la amplificarea stărilor de disperare. Problemele emoționale, dificultățile financiare, traumele nevindecate sau dependențele sunt doar câteva dintre cauzele care pot conduce la gesturi extreme. Psihologul criminalist Leliana PÂRVULESCU atrage atenția asupra faptului că, în conviețuirea zilnică, membrii familiilor pot deveni mai puțin atenți la semnele de suferință ale celor dragi.
„Durerea este profund subiectivă”, explică psihologul Mirco TURCO. „Nu există o scală standardizată pentru a măsura disperarea. Ceea ce pentru o persoană poate crea un gol imens, pentru alta poate avea o semnificație diferită.” Acest aspect face ca identificarea riscului să fie o provocare complexă, necesitând o sensibilitate sporită și o cunoaștere aprofundată a mecanismelor psihologice.
Factori multipli și interconectați
Cauzele care duc la un comportament suicidar sunt rareori unice și adesea se suprapun. Tulburările de personalitate, bolile cronice, crizele financiare, pierderea locului de muncă sau a statutului social pot genera un cumul de factori negativi. Izolarea socială și o societate tot mai competitivă contribuie, de asemenea, la fragilizarea individului.
Pe lângă acestea, experiențele traumatice de viață, crizele economice și bolile joacă un rol important. Studiile recente din domeniul epigeneticii subliniază importanța contextului social în interacțiunea cu predispozițiile biologice și genetice către patologii. Dependențele, fie de substanțe, fie de jocurile de noroc, pot fi atât cauză, cât și efect al suferinței profunde. „Nimeni nu se sinucide fără a exista și alte comorbidități, cum ar fi depresia sau alte probleme sociale sau personale”, specifică Pârvulescu.
În cazul tinerilor, rețelele de socializare pot influența negativ percepția asupra propriei vieți și a relațiilor interumane, devenind un factor suplimentar de risc într-o societate percepută ca fiind „extrem de dură și neprietenoasă”.
Conform datelor europene, aproximativ 47.000 de persoane își pierd viața prin suicid în Uniunea Europeană anual. La nivel global, bărbații reprezintă aproximativ 75% din decesele cauzate de suicid, deși statisticile indică faptul că femeile au un număr mai mare de tentative. În timp ce alte state europene investesc masiv în servicii de sănătate mintală și programe de prevenție a suicidului, România se confruntă cu o lipsă acută a unei strategii naționale dedicate acestui fenomen.
Pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți emoționale, Alianța Română de Prevenție a Suicidului oferă sprijin la numărul 0800 801 200, în weekend, sau prin email la [email protected] Primul hub antidepresie din România, Tel Verde 0374.456.420, este disponibil zilnic, 24 de ore din 24, pentru cei care au nevoie de suport psihologic.
TEL VERDE 0374.456.420
Alianța Română de Prevenție a Suicidului: 0800 801 200 (Vineri, Sâmbătă, Duminică) sau [email protected]
Sursa: Antena 3
