ONU cere despăgubiri pentru fostele puteri coloniale, pe fondul unei rezoluții istorice
Organizația Națiunilor Unite a adoptat miercuri o rezoluție care ar putea obliga fostele puteri coloniale să plătească despăgubiri colosale, posibil de ordinul trilioanelor de dolari. Documentul condamnă traficul de sclavi africani drept „cea mai gravă crimă împotriva umanității” și deschide calea unor negocieri privind „justiția reparatorie”. Marea Britanie, Franța, Spania, Belgia și Portugalia sunt printre țările vizate de această inițiativă.
Rezoluția, depusă de Ghana, nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Totuși, aceasta recomandă fostelor puteri coloniale să ofere despăgubiri, considerând că este „un pas concret către remedierea nedreptăților istorice”. De asemenea, documentul subliniază necesitatea returnării rapide a obiectelor culturale în țările de origine. Votul a fost favorabil cu 123 de voturi, 3 împotrivă (Israel, SUA și Argentina) și 52 de abțineri, inclusiv Marea Britanie și toți membrii Uniunii Europene.
O inițiativă cu precedent
Solicitările de despăgubiri pentru perioada colonială nu reprezintă o noutate. În septembrie 2025, Uniunea Africană s-a alăturat Comunității Caraibe, care solicită despăgubiri din partea Marii Britanii pentru „crimele sale coloniale”. Comunitatea Caraibe a înaintat un proiect de lege prin care cere o despăgubire de 18 trilioane de lire sterline. Aceste demersuri evidențiază o tendință crescândă de a evalua și a cere compensații pentru moștenirea colonială.
Națiunile membre sunt acum îndemnate să se angajeze în discuții legate de justiția reparatorie. Asta include „scuze complete și formale, măsuri de restituire, compensare, reabilitare, satisfacție, garanții de nerepetare și modificări ale legilor, programelor și serviciilor pentru a combate rasismul și discriminarea sistemică”. De asemenea, rezoluția încurajează contribuțiile voluntare pentru educația despre comerțul transatlantic cu sclavi și cooperarea cu Uniunea Africană „privind justiția reparatorie și reconciliere”.
Reacții și implicații
Adoptarea acestei rezoluții aduce în prim-plan o dezbatere istorică și morală complexă. Fostele puteri coloniale se confruntă cu presiuni pentru a-și asuma responsabilitatea pentru trecutul lor și pentru a compensa victimele sclaviei și ale colonialismului. Deși rezoluția nu are caracter obligatoriu, aceasta crește presiunea politică și socială asupra țărilor implicate.
Guvernul britanic, care s-a abținut de la vot, nu a emis încă o declarație oficială cu privire la poziția sa. Totuși, au existat deja reacții din partea unor organizații pentru drepturile omului, care au salutat rezoluția ca pe un pas important. Acestea au subliniat importanța recunoașterii crimelor trecutului și a oferirii de reparații pentru a vindeca rănile istorice. Urmărim evoluțiile.
