De ce cred unii în conspirații? Un nou studiu oferă un răspuns neașteptat
Un nou studiu realizat de cercetători australieni sugerează că adepții teoriilor conspirației nu sunt neapărat lipsiți de gândire critică. Dimpotrivă, unii indivizi pot fi atrași de astfel de teorii tocmai pentru că acestea oferă explicații structurate și coerente pentru evenimente percepute ca fiind haotice. Cercetarea arată că modul în care o persoană procesează informația poate prezice probabilitatea de a crede în teorii ale conspirației.
O preferință pentru ordine și structură
Studiul, efectuat de Universitatea Flinders din Australia, contrazice ideea larg răspândită conform căreia adepții conspirațiilor ar avea abilități slabe de raționament. Rezultatele sugerează că persoanele cu un stil de gândire „sistematizant”, adică cele care caută modele și reguli clare în jurul lor, pot fi mai vulnerabile la a crede în teorii ale conspirației. Acesta este paradoxul: dorința de a înțelege lumea într-un mod structurat poate conduce la acceptarea unor explicații alternative, chiar dacă acestea nu sunt susținute de dovezi.
„Oamenii presupun adesea că teoriile conspirației apar pentru că cineva nu gândește critic. Dar descoperirile noastre arată că, pentru cei care preferă o structură sistematică, teoriile conspirației pot părea un mod extrem de organizat de a înțelege evenimente confuze sau imprevizibile”, explică dr. Neophytos Georgiou, coordonatorul studiului. Cercetătorii au constatat că persoanele cu un stil de gândire centrat pe sistematizare sunt mai puțin dispuse să-și schimbe opiniile chiar și în prezența unor dovezi contradictorii.
De ce dovezile nu contează
Un alt aspect important al cercetării se referă la modul în care adepții teoriilor conspirației reacționează la informațiile noi. Studiul arată că persoanele cu un profil cognitiv inclinat spre sistematizare sunt mai puțin predispuse să își revizuiască convingerile în fața unor dovezi contrare. Acest lucru ar putea explica de ce teoriile conspirației pot persista chiar și atunci când sunt contrazise de fapte.
„În sarcinile care presupuneau revizuirea opiniilor în lumina unor informații noi, participanții cu tendințe ridicate de sistematizare erau mai puțin înclinați să își schimbe perspectiva. Este vorba despre stilul cognitiv cu care cineva abordează informația. Pentru cei care caută în mod natural structură și predictibilitate, teoriile conspirației pot fi atrăgătoare deoarece par ordonate, logice și coerente într-o lume percepută drept haotică”, explică Georgiou.
Concluziile studiului, publicat în revista Cognitive Processing, pot contribui la dezvoltarea unor strategii mai eficiente de combatere a dezinformării. Cercetătorii sugerează că, în loc să se bazeze doar pe verificarea faptelor, este important să se ia în considerare și modul în care oamenii procesează informațiile.
