Propaganda rusă țintește credincioșii români prin intermediul unor figuri religioase, cu scopul de a crea o falie între cetățeni și instituțiile democratice. Un raport recent arată cum narativele Kremlinului sunt propagate prin intermediul rețelelor sociale, anumitor clerici și chiar a unor călugări de la Muntele Athos. Scopul este de a promova o viziune anti-occidentală și de a influența percepția publică asupra războiului din Ucraina.
Deși Biserica Ortodoxă Română (BOR) a adoptat o poziție pro-europeană, voci individuale din interiorul instituției promovează adesea interesele Rusiei. Această strategie include popularizarea unor narațiuni despre „valorile tradiționale” și „Occidentul decadent”, favorizând un euroscepticism care servește Moscovei. Formatiunile politice extremiste au prins astfel teren, cu candidatul Călin Georgescu obținând un scor important la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, anulate ulterior.
Biserica, scena propagandei ruse
Unul dintre mecanismele cheie este exploatarea unor figuri religioase influente. ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, este un exemplu elocvent. Acesta a fost adesea citat pentru declarații care relativizează acțiunile Rusiei sau îl laudă pe Vladimir Putin. Totodată, se remarcă folosirea rețelelor de „părinți duhovnicești”, care distribuie mesaje amestecând profeții apocaliptice cu mesaje politice antioccidentale. Multe site-uri și publicații religioase strecoară, de asemenea, teme de propagandă rusă, cultivând frica de tehnologie și sugerând că ajutorul pentru Ucraina ar fi imoral.
Potrivit Ileanei Racheru, doctor în Științe Politice, Rusia a penetrat spațiul online de limbă română cu mesaje care au denaturat ortodoxia, asociind-o cu discursul antioccidental și național-comunist. Racheru menționează că educația precară în materie de teologie a fost exploatată de propaganda prorusă, care a prezentat BOR, pe Patriarhul Daniel și intelectualii ortodocși drept „catolicizați” sau apropiați homosexualilor.
Personaje cheie pe scena propagandei
ÎPS Teodosie a fost o voce centrală a mișcării antivacciniste și antirestricții, teme amplificate de canalele media rusești pentru a destabiliza încrederea în statul român. Prezentul arhiepiscopului Tomisului, pe lângă predicile de la biserică, are o infrastructură media bine pusă la punct. Emisiunile de la Radio Dobrogea, postul Arhiepiscopiei Tomisului, sunt o sursă constantă de citate controversate, care sunt viralizate pe rețelele sociale.
Ciprian Mega, fost preot, caterisit după ce a participat la un festival de film la Moscova, este un alt exemplu. El a fost acuzat de „viziuni extremiste” și de a fi fost „plantat” în BOR de Biserica Ortoxă Rusă. Părintele Calistrat de la Vlădiceni, un critic al Occidentului și adept al teoriilor conspirației, are, de asemenea, o prezență puternică în mediul online.
Călugări din Ucraina și Athos, în slujba narațiunilor
Călugării din Ucraina și Transnistria afiliați Bisericii Ortodoxe Ruse joacă un rol important în promovarea narațiunilor ruse. Preotul Longhin Jar, mitropolit de Bănceni, și Savatie Baștovoi, din Transnistria, sunt exemple în acest sens. Călugării români de la Muntele Athos, precum Pimen Vlad, starețul Chiliei „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, au susținut, de asemenea, politicieni proruși și au promovat propagandă pe rețelele sociale.
În octombrie 2025, schitul a fost vizitat de mai mulți politicieni AUR, în frunte cu George Simion. Simion și Pimen au realizat și un material video care a fost postat pe canalul de pe YouTube al călugărului român, unde are 180.000 de abonați.
