Narada, organizația care investește în educație, își prezintă raportul anual din 2025
Organizația Narada, activă în sectorul educațional, a lansat Raportul său Anual de Impact pentru anul 2025. Documentul marchează tranziția organizației către un model de intervenție educațională bazat pe științele comportamentale. Obiectivul principal este dezvoltarea abilităților pe care tehnologia nu le poate reproduce: gândirea critică, autoreglarea emoțională și autodisciplina.
Înființată în 2020, Narada a început prin a interveni în zonele unde copiii și profesorii se confruntau cu nevoi de bază. Acestea includeau reparații la clasele deteriorate, lipsa conexiunii la internet și, implicit, accesul la tehnologie pentru școala online, precum și modernizarea grupurilor sanitare și construirea terenurilor de sport. Până în prezent, peste 5 milioane de euro au fost investiți în peste 500 de școli din România, impactând direct peste 260.000 de copii.
„Narada s-a născut dintr-o revoltă simplă: copiii care nu pot ajunge la școală pentru că nu au încălțăminte. Cinci ani mai târziu, am înțeles că problema nu este niciodată doar ceea ce se vede la suprafață. Este despre ceea ce se construiește în interior: gândirea critică, autoreglarea emoțională, autodisciplina și curajul de a eșua și de a merge mai departe. Acestea sunt tocmai abilitățile pe care niciun algoritm nu le poate reproduce și care vor fi decisive pe piața muncii,” a declarat Andra Munteanu, co-fondatoare și președinte a Narada.
Testarea unui nou model de intervenție socială
Raportul din 2025 documentează trecerea de la intervențiile punctuale bazate pe infrastructură la testarea unui model comportamental, cu scopul de a-l extinde la nivel național în cadrul sistemului de educație. Până acum, programul a fost implementat în 28 de școli din 20 de județe, implicând direct 1.180 de elevi și având un impact indirect asupra a aproximativ 10.000 de copii. Părinții și profesorii au fost, de asemenea, implicați în mod direct: 512 părinți și 100 de profesori au participat la activități și sesiuni de formare, iar 216 ore au fost dedicate activităților în clasă. Investiția în aceste programe s-a ridicat la 300.000 de euro, auditați conform standardelor ISA.
„Am implementat o metodologie cuprinzătoare de intervenție comportamentală în 28 de școli din 20 de județe, selectate pentru a fi reprezentative pentru realitatea României. Modelul nostru, inspirat de conceptul de ‘necesități obișnuite pentru copii EXTRAORDINARI’, a pornit de la întrebarea: de ce au nevoie copiii din medii vulnerabile pentru a-și depăși condiția și a reuși în viață? Răspunsul se traduce în abilități esențiale precum autodisciplina, gândirea critică și autoreglarea,” a adăugat Andra Munteanu.
Rezultate concrete ale programelor educaționale
Pentru a pregăti extinderea la nivel național, în 2025 au fost testate trei programe educaționale. Narada a colaborat în etape cu experți: cercetare → co-creație cu profesorii → pilotare → măsurare → ajustare.
Raportul din 2025 prezintă rezultatele primelor programe, demonstrând potențialul de extindere:
- Eficacitatea parentală: Intervenții de patru săptămâni menite să crească încrederea părinților în capacitatea lor de a influența pozitiv dezvoltarea copiilor. 76,1% dintre părinți au raportat schimbări pozitive în relația cu copiii lor, iar 67,4% au observat o îmbunătățire a comunicării, răbdării și înțelegerii.
- Tranziția către gimnaziu: Un program conceput pentru a dezvolta autoreglarea în rândul elevilor de clasa a V-a. Percepția unor relații sociale puternice în clasă a crescut de la 18,2% la 55,6%, în timp ce stresul subiectiv a scăzut, concomitent cu creșterea sentimentului de apartenență.
- VIII Power Mode: Un program menit să dezvolte autodisciplina la elevii de clasa a VIII-a și capacitatea acestora de a învăța cum să învețe. Procentul elevilor care aplică strategii eficiente de autoreglare a crescut de la 25,8% la 33,5%, în timp ce cei care nu colaborează niciodată au scăzut de la 35,8% la 30,4%.
„În era inteligenței artificiale, aproape orice informație este accesibilă instantaneu. Acumularea de conținut nu mai este factorul de diferențiere cheie; ceea ce contează cu adevărat este capacitatea de a analiza informații, de a lua decizii responsabile și de a rămâne funcțional sub presiune. Studii recente arată că AI preia din ce în ce mai mult funcții cognitive de ordin superior, iar locurile de muncă de începători care implică sarcini repetitive sau analize standardizate încep să dispară. Concluzia este clară și urgentă: dacă școlile nu antrenează în mod activ gândirea critică, autoreglarea și autodisciplina, tehnologia nu le va construi în locul lor. Copiii care nu dezvoltă aceste mecanisme riscă să intre pe piața muncii într-un moment în care avantajul competitiv nu mai este cunoașterea, ci capacitatea de a lua decizii independente și de a învăța continuu,” a subliniat Andra Munteanu.
În 2025, Narada a lansat, de asemenea, Nari, un asistent AI dezvoltat cu sprijinul voluntarilor Deloitte România. Nari este integrat în platforma www.narada.ro. Acesta este construit pe metodologia Social & Behavioral Change (utilizată la nivel global în organizațiile din domeniul sănătății și educației), studii de caz dezvoltate de Narada, cercetare internațională și o metodologie de intervenție susținută de specialiști în educație, psihopedagogie, psihologie și sociologie. Nari a fost recunoscut drept „Student Wellbeing Tool of the Year” la WorldWiDE EdTech Awards 2026.
Pentru 2026, Narada urmărește extinderea la 50 de școli „epicentrul”, implementarea a șase programe educaționale pentru dezvoltarea gândirii critice, autoreglării și autodisciplinei și standardizarea Indexului Meta-Competențelor (MCI), instrumentul propriu de măsurare a impactului.
