Criza energetică globală: Prețuri în creștere și măsuri de urgență în întreaga lume
Stocurile de combustibili fosili în scădere și creșterea prețurilor la energie determină guvernele din întreaga lume să recurgă la măsuri extreme. Acestea includ arderea cărbunelui, raționalizarea combustibilului, scurtarea săptămânilor de lucru și îndemnurile către populație de a rămâne acasă. Războiul din Iran, care a dus la închiderea Strâmtorii Ormuz, o rută crucială de transport maritim pentru petrol și gaze naturale, a agravat situația.
Agenția Internațională pentru Energie (AIE), care a eliberat 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice în luna precedentă, a solicitat măsuri suplimentare pentru a stabiliza piețele. Printre acestea se numără reducerea numărului de zboruri aeriene și limitarea vitezei de deplasare a șoferilor. Măsurile adoptate variază însă considerabil de la o țară la alta și de la un continent la altul, în funcție de dependența fiecăreia de livrările care tranzitează, în mod normal, Strâmtoarea Ormuz.
Reacția Uniunii Europene și a Statelor Unite
Uniunea Europeană a solicitat o tranziție mai rapidă către o economie curată, alimentată în principal de surse regenerabile interne. Totuși, unele state membre încetinesc acest proces. Italia a amânat eliminarea cărbunelui cu mai bine de un deceniu, în timp ce Germania intenționează să mențină centralele pe cărbune în funcțiune o perioadă mai lungă și accelerează construcția centralelor pe gaz.
Mai multe guverne din UE au anunțat subvenții și reduceri de accize pentru a proteja consumatorii de creșterile de prețuri. Germania a interzis benzinăriilor să crească prețurile la carburanți de mai mult de o dată pe zi, pentru a elimina „efectul de rachetă și pană”. Comisia Europeană a promis, de asemenea, să impună taxe mai mici pentru electricitate decât pentru combustibilii fosili, în speranța de a reduce dependența de importuri și a accelera tranziția.
Statele Unite, care au bombardat Iranul alături de Israel, mizează pe creșterea producției interne de petrol și gaze. Președintele Donald Trump a criticat dur aliații care nu s-au alăturat campaniei, îndemnându-i să cumpere mai întâi de la SUA și apoi „să-și ia singuri petrolul” din Golf. Administrația Trump a continuat politica de extindere a producției de combustibili fosili, blocând în același timp proiectele de energie regenerabilă.
Măsuri diverse în diferite regiuni ale lumii
Marea Britanie a încurajat populația să rămână calmă în fața creșterii prețurilor la carburanți, limitând în același timp măsurile de sprijin financiar pentru cei care utilizează combustibili lichizi pentru încălzirea locuințelor. Australia a redus accizele la combustibili cu 50% pentru trei luni și a lansat un plan național de securitate energetică. Canada, pe de altă parte, nu a intervenit pentru a compensa creșterea prețurilor, fiind un producător important de energie.
Criza a lovit cu putere țările din Asia, unde cărbunele revine în prim-plan. India și Japonia au intensificat producția de energie pe bază de cărbune. SRI Lanka a introdus raționalizarea combustibilului și săptămâna de lucru de patru zile, în timp ce Vietnamul a îndemnat angajații să lucreze de acasă.
În Africa, multe țări sunt importatoare nete de produse petroliere rafinate, ceea ce le face vulnerabile la creșterea prețurilor la îngrășăminte. Africa de Sud a redus taxa pe combustibil pentru o lună, iar Tanzania a stabilit un plafon pentru prețul benzinei.
Guvernul argentinian a amânat o majorare planificată a taxelor pe combustibili lichizi și dioxid de carbon. Brazilia este parțial protejată datorită unei flote auto mari care poate funcționa cu etanol.
