Conform Digi24: Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat pentru 20 august luarea unei decizii definitive în procesul intentat Guvernului și Ministerului Finanțelor. Acțiunea vizează plata unor drepturi salariale restante către magistrați, a căror valoare estimată se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei.
Curtea de Apel București a admis în primă instanță cererea ÎCCJ, obligând Executivul să achite sumele datorate, inclusiv printr-o rectificare bugetară. Decizia fondului prevedea că Guvernul are la dispoziție zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru a pune în aplicare măsurile, sub sancțiunea unor penalități de 1% pe zi din suma datorată și a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Controverse privind prerogativele instituționale
În cererea de chemare în judecată, Înalta Curte a argumentat că neexecutarea unor hotărâri judecătorești definitive, unele vechi de peste un deceniu, lezează dreptul de proprietate al magistraților. Instanța supremă a acuzat Guvernul că, prin refuzul de a plăti aceste sume, afectează principiul separării puterilor în stat și autoritatea deciziilor judecătorești.
În timpul dezbaterilor, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate vizând prevederi din Legea contenciosului administrativ. Executivul a dorit clarificarea posibilității ca o instanță să oblige Guvernul la alocarea de fonduri suplimentare prin rectificare bugetară și constituționalitatea stabilirii de drepturi salariale peste limitele aprobate prin legea bugetului. De asemenea, s-a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat pe 2 iulie sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte. Potrivit premierului, instanța s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în materie bugetară. Bolojan a invocat prevederi din Legea finanțelor publice și Codul administrativ, care stipulează că elaborarea bugetului, rectificările și alocarea sumelor din Fondul de rezervă sunt atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului.
Plata restanțelor salariale, subiect de dezbatere bugetară
Restanțele salariale provin din majorări de salarii acordate retroactiv judecătorilor și procurorilor. În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis o majorare de 25% a soldelor, pentru alinierea la decizii judecătorești anterioare, cu aplicare retroactivă începând din 2018.
Ministerul Finanțelor a prevăzut în proiectul de buget transmis Parlamentului, în martie, suma de aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere cu aproximativ 50% față de anul precedent, tocmai pentru acoperirea acestor drepturi salariale restante. Ulterior, Guvernul a decis amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale promovat de PSD.
Decizia definitivă a Înaltei Curți în acest caz este așteptată pe 20 august.
Sursa: Digi24
