UE lansează planul „Made in Europe” pentru a contracara concurența Chinei
Comisia Europeană a propus miercuri un plan ambițios de reindustrializare a Europei, sub umbrela „Made in Europe”. Inițiativa vizează consolidarea economiei europene și sporește rezistența în fața competiției tot mai agresive din partea Chinei. Obiectivul central este creșterea ponderii industriei în produsul intern brut al Uniunii Europene, de la 14% în prezent la 20% până în 2035.
Prioritate acordată produselor fabricate în Europa
Unul dintre principalele instrumente ale acestui plan este introducerea unei „preferințe europene”. Aceasta presupune obligarea companiilor din sectoarele considerate strategice să utilizeze un anumit procent de componente critice fabricate în Europa, atunci când beneficiază de fonduri publice. Vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, a declarat: „Banii contribuabilului trebuie să fie mai întâi în beneficiul producției europene și locurilor de muncă din Europa și presupunem o preferință europeană atunci când sunt în joc bani publici”.
Această măsură marchează o schimbare de paradigmă, fiind considerată de unii un pas important, deși controversat, spre protecționism. Măsura a stârnit deja reacții mixte în statele membre. Ministrul francez al Economiei a recunoscut că propunerile nu sunt suficiente pentru a proteja interesele țării, dar a salutat inițiativa. Negocierile între statele membre au fost dificile, cu amânări repetate, însă urgența de a acționa a convins chiar și statele mai reticente, precum Germania, să susțină noua abordare.
Sectoare vizate și temeri legate de reacțiile comerciale
Printre sectoarele vizate de acest plan se numără industria auto și tehnologiile decarbonate, cum ar fi panourile solare și bateriile. În industria auto, de exemplu, se va cere ca 70% din componente să fie de proveniență locală pentru ca vehiculele electrice să beneficieze de ajutoare publice. Industria grea este, de asemenea, vizată, cu referire directă la utilizarea cimentului și a aluminiului „Made in EU” în lucrările publice.
Cu toate acestea, există temeri cu privire la eventuale represalii comerciale. Pentru a evita aceste riscuri și a nu perturba lanțurile de producție europene, Comisia a decis să permită și companiilor care produc în anumite țări partenere să beneficieze de acest sistem, deși în condiții stricte. Aproximativ 40 de țări, inclusiv parteneri comerciali importanți precum Regatul Unit, Canada și Japonia, ar putea fi incluse în acest mecanism, dar cu condiția respectării angajamentelor de reciprocitate. Stéphane Séjourné a subliniat că „partenerii de încredere, adică aceia cu care avem angajamente comerciale, vor fi integrați în dispozitiv dacă-și respectă angajamentele de reciprocitate, în timp ce aceia care nu joacă acest joc vor fi excluși”.
Proiectul de lege urmează să fie supus aprobării statelor membre și Parlamentului European.
