Geopolitica dictează noua normalitate economică, cu implicații majore pentru România
Contextul economic global se transformă rapid, trecând de la o dominanță a eficienței și globalizării spre o subordonare față de geopolitică. Leonardo Badea, Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, avertizează că România și Uniunea Europeană trebuie să se adapteze la un model de dezvoltare în care reziliența este mai importantă decât optimizarea costurilor. Crizele succesive, de la șocul financiar din 2008 și pandemia din 2020 până la războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu, au creat o „nouă normalitate”.
Securitatea, energie și tehnologie, piloni centrali ai stabilității economice
În acest nou cadru, variabilele macroeconomice clasice nu mai pot fi analizate izolat. Securitatea militară, suveranitatea energetică și progresul tehnologic – în special inteligența artificială (AI) – au devenit pilonii centrali care dictează sănătatea fiscală a unui stat. Pentru România, precum și pentru alte țări din regiune, creșterea cheltuielilor pentru apărare este inevitabilă. Badea subliniază că „configurația geopolitică și de securitate necesită un nivel minim de 2,5% din PIB” alocat pentru apărare, o creștere semnificativă față de trecut. Această realitate impune un efort bugetar permanent și ridică riscul unui „efect de sufocare” asupra investițiilor civile productive. Eficiența cheltuielilor publice devine, astfel, crucială.
Politica energetică s-a transformat într-o componentă majoră a deciziilor geopolitice și macroeconomice. Prețul energiei este influențat de o serie de factori, inclusiv cererea și oferta globală, centrele de tranzacționare, structura pieței de energie electrică și deciziile OPEC. În Europa, sistemul de merit order determină prețul la nivelul costului marginal al ultimei unități de energie necesare pentru a satisface cererea. Acest mecanism face ca prețul final să fie adesea dependent de costul gazelor naturale sau al cărbunelui, necesare pentru a acoperi perioadele de vârf sau de absență a resurselor regenerabile. În acest context, dezvoltarea capacităților energetice interne și investițiile în stocare și flexibilitate a cererii devin esențiale pentru a reduce dependența de combustibilii fosili.
Inteligența artificială și rolul său în securitatea națională
În ceea ce privește tranziția către era inteligenței artificiale, România se confruntă cu o provocare majoră. Badea menționează că „România este clasată pe ultimul loc în UE, cu o cotă de doar 5,2% din întreprinderi care au folosit tehnologii AI în 2025,” o cifră mult sub media europeană. Digitalizarea nu mai este o opțiune de afaceri, ci un imperativ de securitate națională, fiind singura modalitate de a compensa creșterea rapidă a costurilor asociate cu securitatea, energia și productivitatea muncii.
În prezent, România se confruntă cu o situație fiscal-bugetară complicată, cu un nivel al datoriei publice de peste 60% din PIB, un rating suveran BBB- și deficite bugetare și de cont curent. Costurile cu dobânzile se ridică la aproximativ 3% din PIB. Pentru a face față acestor provocări, Badea subliniază importanța „consolidării fiscale” ca o măsură necesară pentru a reconstrui rezervele, având în vedere potențialele șocuri geopolitice și creșterea costurilor de finanțare.
Conform Băncii Naționale a României, economia globală trece printr-o perioadă de tranziție majoră, cu implicații semnificative pentru politica fiscală.
