Conform Antena 3: Marea Caspică, cel mai mare lac din lume, se confruntă cu o scădere dramatică a nivelului apei, punând în pericol ecosistemele fragile și comunitățile de coastă. Oamenii de știință avertizează că schimbările climatice și degradarea habitatelor accelerează acest proces, cu consecințe grave pentru biodiversitate și mijloacele de trai ale populației locale.
Declinul apei și impactul asupra mediului
Marea Caspică este un bazin închis, fără ieșire la ocean, ceea ce înseamnă că nivelul apei depinde exclusiv de echilibrul dintre aportul râurilor, precipitații și evaporare. Principalul izvor de alimentare este Fluviul Volga. Schimbările în debitul râurilor, combinate cu creșterea temperaturilor regionale, au intensificat evaporarea, perturbând acest echilibru.
Expertul Elnur Safarov, de la IDEA Public Union și coordonator al Rețelei Științifice Integrate Caspice (CASPISNET), explică că „schimbările climatice accelerează evaporarea și perturbă echilibrul hidric al Mării Caspice”. Retragerea apei afectează deja peisajele și ecosistemele costiere. Nava Muzeului Surakhani, odinioară o prezență impunătoare pe apă, se află acum pe uscat, un indicator vizibil al acestei transformări.
Ecosisteme în pericol: focile și peștii
Foca caspică este considerată un indicator cheie al sănătății ecosistemului. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) a clasificat specia ca fiind pe cale de dispariție, din cauza presiunilor multiple. Zoologul Nijat Hasanov subliniază că „declinul populației de focă caspică apropie această specie deja pe cale de dispariție de riscul de dispariție”, menționând pierderea habitatului, reducerea formării gheții, poluarea și capturile accidentale.
Scăderea nivelului apei afectează zonele umede și sistemele din întregul bazin. Hasanov observă că peștii, inclusiv sturionii și alte specii endemice, își pierd habitatele naturale. Aceasta devine o problemă „atât din perspectiva biodiversității, cât și a securității alimentare”. Regiunea găzduiește, de asemenea, milioane de păsări, inclusiv pelicani, flamingo și rațe, dependente de condiții costiere stabile.
Adaptare și cooperare regională
Schimbarea mediului influențează direct și activitățile umane de-a lungul coastei. Farhad Mukhtarov, expert în guvernanța apei, menționează cum pescarii din Azerbaidjan sunt nevoiți să meargă mai departe în larg pentru a pescui, expunându-se la schimbări meteorologice și condiții maritime dificile. Cu toate acestea, comunitățile de coastă se adaptează prin cooperare și reziliență.
Cooperarea regională are loc prin Convenția de la Teheran, semnată de Azerbaidjan, Iran, Kazahstan, Rusia și Turkmenistan. Mahir Aliyev, coordonatorul Secretariatului Convenției de la Teheran, subliniază că „scăderea continuă a nivelului Mării Caspice este o preocupare serioasă pentru toate cele cinci state riverane”. El adaugă că acțiunea regională coordonată este esențială pentru gestionarea consecințelor asupra mediului.
Cercetările recente arată că Marea Caspică se confruntă cu un declin susținut al nivelului apei, determinat de dezechilibrul dintre debit și evaporare, accentuat de schimbările climatice. Modificările în geografia costieră, ecosisteme și mijloacele de trai din regiune sunt evidente, exercitând o presiune constantă asupra habitatelor, biodiversității și comunităților.
Sursa: Antena 3
