România, ferită de atacuri militare directe din Iran, dar expusă la consecințe economice
România nu se află pe lista potențialelor ținte militare ale Iranului, conform unei analize realizate de Ioana Constantin-Bercean, cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale “Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, expert în problematica Orientului Mijlociu. Cu toate acestea, țara noastră va resimți efectele indirecte ale conflictului, în special prin impactul asupra pieței energetice și prin perturbarea transportului de îngrășăminte, ceea ce va conduce la creșterea prețurilor produselor de bază.
În opinia specialistului, românii nu ar trebui să se teamă de un atac direct cu rachete iraniene. „Din punct de vedere militar, strict militar, România nu este, să spunem, un obiectiv pentru iranieni”, a declarat Ioana Constantin-Bercean. „Ceea ce este interesant pentru ei ca obiectiv strategic de a fi atacat, desigur, este în Orientul Mijlociu, acolo unde Statele Unite au baze militare”. Pericolul real, în contextul actual, vine mai degrabă dinspre războiul din Ucraina, unde au existat deja incidente cu drone care au căzut pe teritoriul românesc.
Impactul asupra economiei și a prețurilor la raft
Principala preocupare a expertului se concentrează pe efectele economice ale conflictului, în special în ceea ce privește securitatea energetică și piața materiilor prime. Strategia Iranului, explică Ioana Constantin-Bercean, se bazează pe un „război asimetric”, cu scopul de a provoca „durere” economică adversarilor. „Intenția iranienilor de la început era să provoace cât mai multă ‘durere’ Americii, Israelului și partenerilor occidentali. Iar această durere este legată în special de piața energetică”.
Un efect direct al acestei strategii este deja vizibil în creșterea prețului barilului de petrol. Cercetătoarea avertizează că, pe termen lung, acest lucru va avea consecințe semnificative asupra economiei globale. În plus, pe lângă petrol și gaze naturale, va fi afectat și transportul de îngrășăminte, vital pentru agricultură. „Această problemă o vom resimţi mai spre finalul anului, atunci când vom vedea la raft o creştere semnificativă inclusiv a unor produse de bază: margarină, pâine și tot ce înseamnă produse de panificație”, anticipează Ioana Constantin-Bercean.
Perspective asupra viitorului Iranului
În ceea ce privește situația internă a Iranului, expertul nu prevede o prăbușire iminentă a regimului. Potrivit acesteia, identitatea și coeziunea socială sunt factori puternici de rezistență. „Trebuie să înţelegem că iranienii, deşi îşi urăsc, o bună parte dintre ei, regimul, în acelaşi timp urăsc mai mult orice tip de intervenţie externă. Supravieţuirea Iranului ca ţară în actualele graniţe este mult mai importantă decât orice altceva”, explică Bercean.
Specialista consideră că actuala criză ar putea duce mai degrabă la o militarizare a puterii decât la o democratizare. „Ceea ce vom vedea în continuare s-ar putea să fie o conducere militarizată, poate după modelul pe care îl avem în Pakistan”, a spus ea. Potrivit Ioanei Constantin-Bercean, Iranul mizează pe „factorul timp” în acest conflict. „Acest război asimetric nu este despre a câştiga războiul, pentru că în termeni militari este aproape imposibil să câştigi un război împotriva a două puteri nucleare, Statele Unite, respectiv Israel. Dar cu cât produce mai multă durere, mai multă suferinţă economică, în securitatea energetică şi alimentară, cu atât este mai eficient”.
În prezent, experți internaționali analizează datele privind evoluția prețurilor la energie și impactul acestora asupra economiilor globale, inclusiv în România, unde Guvernul monitorizează constant situația din regiune.
