Războiul din Orientul Mijlociu amenință stabilitatea economică a zonei euro
Un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea alimenta inflația și ar putea frâna creșterea economică în zona euro, avertizează Philip Lane, economistul-șef al Băncii Centrale Europene (BCE). Avertismentul vine în contextul în care tensiunile în regiune se intensifică, cu atacuri reciproce între Israel și Iran, ceea ce a dus deja la o creștere semnificativă a prețurilor petrolului.
„În mod direct, o creștere a prețurilor la energie pune presiune asupra inflației, în special pe termen scurt, iar un astfel de conflict ar fi negativ pentru activitatea economică”, a declarat Lane într-un interviu recent. BCE monitorizează îndeaproape evoluția situației, analizând potențialele efecte asupra economiei europene.
Impactul prețurilor energiei și al producției economice
Creșterea prețurilor petrolului, ca urmare a instabilității din Orientul Mijlociu, reprezintă o problemă majoră. Analizele anterioare efectuate de BCE sugerează că un astfel de scenariu ar putea genera o „creștere substanțială” a inflației, determinată de energie, și o „scădere bruscă” a producției economice, mai ales dacă scăderea aprovizionării cu energie din regiune ar fi persistentă. Studiile indică posibilitatea ca o majorare permanentă a prețului petrolului de o asemenea amploare ar putea majora inflația cu 0,5 puncte procentuale și reduce creșterea economică cu 0,1 puncte procentuale.
Economiștii BCE subliniază că amploarea și durata conflictului vor determina impactul pe termen mediu asupra inflației. Este de așteptat ca prețurile la energie să exercite presiune asupra inflației pe termen scurt. BCE se confruntă cu o inflație de 1,7% în prezent, sub ținta de 2%, ceea ce sugerează că o ușoară creștere a prețurilor nu va declanșa acțiuni de politică monetară, mai ales că aceasta acționează cu întârzieri considerabile.
Reacția BCE și perspectivele pieței
BCE tinde să ignore volatilitatea prețurilor generate de energie, atâta timp cât acestea nu afectează așteptările pe termen lung și nu se propagă la inflația de bază. Pentru moment, așteptările inflaționiste pe termen lung nu s-au modificat, iar piețele nu anticipează o schimbare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE, menținută la 2% pe parcursul anului.
În prezent, tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să evolueze, iar efectele asupra prețurilor energiei și, implicit, ale inflației, rămân un punct central de preocupare pentru BCE. Următorul pas important pentru BCE va fi revizuirea datelor economice și a previziunilor pentru a evalua impactul potențial al evoluțiilor recente asupra stabilității financiare a zonei euro, urmând să fie anunțat în următoarele luni.
