O fosilă celebră, considerată mult timp cea mai veche caracatiță din lume, s-a dovedit a fi, de fapt, o rudă a nautilului, un animal marin cu o istorie fascinantă. Cercetările recente, bazate pe tehnici moderne de imagistică, au schimbat radical ceea ce se știa despre evoluția acestor creaturi marine. Descoperirea, publicată în Proceedings of the Royal Society B, clarifică un mister vechi de decenii.
Fosila, veche de aproximativ 300 de milioane de ani, a fost descoperită în statul ILLINOIS, SUA. A fost analizată inițial în anul 2000 și identificată ca având caracteristici specifice caracatițelor. Această interpretare a dus la o rescriere a istoriei evoluției, avansând apariția caracatițelor cu aproximativ 150 de milioane de ani. Însă, abia tehnologiile avansate au permis o analiză mai profundă. Folosind imagistica cu sincrotron, cercetătorii au reușit să „scaneze” structuri invizibile la suprafață. Analiza a relevat prezența unor dinți minusculi, specificați moluștelor. Numărul și forma acestor „dinți” au exclus categoric ipoteza unei caracatițe. Astfel, au identificat o radulă, o structură de hrănire specifică moluștelor, cu un număr diferit de elemente dentare față de caracatițe.
Principalul autor al studiului, Thomas Clements, a subliniat că procesul de descompunere, care a avut loc înainte de fosilizare, a alterat forma animalului, inducând o interpretare greșită. Cercetătorii au descoperit că dinții corespundeau perfect cu cei ai altei fosile, Paleocadmus pohli, găsită în aceeași zonă. Acesta a fost un argument puternic în sprijinul teoriei că fosila inițială nu era o caracatiță. Nautilul, „fosilă vie”, este o specie care există și astăzi. Fosilele de tip Paleocadmus reprezintă acum cea mai veche dovadă de țesut moale de nautiloid cunoscută, depășind recordul anterior cu aproximativ 220 de milioane de ani. Această descoperire schimbă semnificativ datele despre evoluția caracatițelor.
Noile date sugerează că caracatițele au apărut mult mai târziu, în perioada Jurasic. De asemenea, separarea evolutivă dintre caracatițe și rudele lor cu zece brațe, cum ar fi calmarii, ar fi avut loc în Mezozoic, nu cu sute de milioane de ani mai devreme. Este fascinant cum un rând de dinți minusculi, conservat în rocă timp de 300 de milioane de ani, a remodelat ceea ce se știa despre evoluția caracatițelor. Descoperirea deschide noi perspective de cercetare asupra evoluției vieții marine.O identificare greșită cu consecințe
Secretul Ascuns în Fosila „Faimoasă”
Impactul asupra cronologiei evoluției