Fiziciana uitată: Lise Meitner și Premiul Nobel ratat
Fisiunea nucleară, fenomenul care a deschis calea erei atomice, a schimbat definitiv cursul istoriei. Cu toate acestea, recunoașterea pentru explicația teoretică fundamentală a acestui proces a fost acordată în mare parte fizicianului Otto Hahn. Colega sa, Lise Meitner, a fost omisă de la Premiul Nobel pentru Chimie în 1944, ceea ce a generat o controversă care persistă și astăzi.
Lise Meitner, născută la Viena în 1878, a fost o figură centrală în dezvoltarea fizicii nucleare. Într-o epocă în care femeile se confruntau cu obstacole semnificative în accesul la educație, ea a reușit să obțină un doctorat în fizică, devenind a doua femeie din Austria cu o astfel de diplomă. Cariera sa științifică a fost dedicată studiului radioactivității și structurii atomice.
De la colaborare la exil
Începând cu 1907, Meitner a colaborat cu chimistul Otto Hahn la Berlin, inițial fără a avea un salariu și un spațiu de lucru adecvat. Împreună, au făcut descoperiri importante, inclusiv identificarea protactiniului în 1918, care i-a consolidat reputația internațională. În anii ’30, cercetările lor au condus la studierea bombardării nucleului de uraniu cu neutroni. Experimentele din 1938 au dat rezultate surprinzătoare, sugerând că uraniul se fragmenta, dar Hahn nu a putut oferi o explicație teoretică.
Datorită legilor rasiale naziste, Meitner, de origine evreiască, a fost forțată să părăsească Germania și să se refugieze în Suedia. De acolo, a continuat să colaboreze cu Hahn, analizând datele experimentale. Împreună cu nepotul ei, fizicianul Otto Frisch, Meitner a interpretat rezultatele și a propus o explicație inovatoare pentru fenomenul de fisiune nucleară, în conformitate cu celebra relație a lui Einstein, E=mc².
Un premiu, două contribuții
În ciuda contribuției sale decisive la înțelegerea fisiunii nucleare, Premiul Nobel pentru Chimie din 1944 a fost acordat exclusiv lui Otto Hahn, fără menționarea lui Meitner. Istoricii științei au analizat ulterior documentele și au sugerat că rolul ei a fost discutat, dar amânat, din cauza prejudecăților de gen, a statutului ei de refugiat și a contextului de război.
Controversa a persistat de-a lungul timpului. Meitner a refuzat să participe la Proiectul Manhattan, proiectul american pentru dezvoltarea bombei atomice. A preferat să nu fie asociată cu utilizarea militară a descoperirilor științifice.
Cu toate acestea, recunoașterea meritelor sale științifice a venit postum. În 1997, Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată a decis să numească elementul chimic 109 meitneriu (Mt), un omagiu pentru contribuția sa fundamentală la înțelegerea fisiunii nucleare.
