Conform Economistul.ro: GREVIO cere României eliminarea conceptului de „înstrăinare parentală” din legislație
Grupul de experți al Consiliului Europei pentru combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, GREVIO, recomandă insistent României eliminarea din legislație a conceptului de „înstrăinare parentală” și a noțiunilor similare. Această măsură este necesară pentru a preveni ca victimele violenței domestice să fie prezentate în instanță ca părinți ostili sau necooperanți, ceea ce le-ar putea afecta drepturile și siguranța.
Evaluare critică asupra protecției victimelor
Primul raport tematic al GREVIO privind România subliniază că protecția femeilor și copiilor în procedurile de custodie și stabilire a drepturilor de vizită rămâne insuficientă. Experții Consiliului Europei cer instanțelor să verifice sistematic existența unui istoric de violență domestică înainte de a decide asupra contactului dintre copil și părinți. Deși raportul recunoaște reformele adoptate de România, identifică în continuare probleme majore legate de serviciile pentru victime, finanțarea acestora, colectarea datelor administrative, investigații și aplicarea eficientă a ordinelor de protecție.
Legea 123/2024 a introdus conceptul de „înstrăinare părintească” în legislația privind protecția copilului, definindu-l ca o formă de violență psihologică. Această lege conferă instanțelor și serviciilor de protecție a copilului instrumente legale pentru a interveni în astfel de situații. Cu toate acestea, GREVIO avertizează că această construcție legislativă poate deveni problematică, mai ales în cazurile unde există acuzații sau un istoric documentat de violență domestică.
Riscul manipulării și al continuării controlului
Experții GREVIO atrag atenția asupra faptului că refuzul unui copil de a menține contactul cu un părinte poate fi cauzat de traume sau de teama generată de violență. Interpretarea acestor reacții ca fiind rezultatul manipulării din partea celuilalt părinte poate duce la neglijarea istoricului de abuz și a riscurilor la care copilul ar putea fi expus. GREVIO avertizează că astfel de acuzații pot crea noi forme de control asupra victimei după separare, putând duce la presiuni, amenzi sau chiar pierderea unor drepturi parentale.
Recomandarea GREVIO, clasificată la nivelul „urges” (urgent), propune trei schimbări esențiale: eliminarea conceptelor de înstrăinare parentală, pregătirea aprofundată a magistraților, procurorilor, psihologilor și specialiștilor în protecția copilului privind dinamica violenței domestice și abuzului post-separare, și obligarea instanțelor de familie să ia în considerare istoricul violenței în deciziile privind custodia și vizitele. Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a emis o recomandare similară în 2025, solicitând abrogarea imediată a prevederilor referitoare la „înstrăinarea parentală” din Legea 123/2024.
Autoritățile române au răspuns la evaluarea GREVIO, contestând parțial concluziile. Ele susțin că afirmațiile privind practicile instanțelor în cauzele de custodie nu sunt suficient susținute de studii și date statistice și subliniază independența judecătorilor în aplicarea legii. Institutul Național al Magistraturii, potrivit autorităților, explică deja în cadrul cursurilor riscurile utilizării conceptului de înstrăinare parentală pentru continuarea controlului agresorilor și discreditarea acuzațiilor de violență domestică.
Pe lângă disputa privind „înstrăinarea parentală”, GREVIO salută adoptarea Legii 53/2026 privind prevenirea și combaterea femicidului și alte reforme inițiate de România. Totuși, experții evidențiază lipsa unui sistem armonizat pentru urmărirea cazurilor de violență, dificultățile în colectarea datelor administrative comparabile și necesitatea unei finanțări sustenabile pentru serviciile specializate, inclusiv centre integrate pentru victimele violului. România a început deja discuții parlamentare pentru modificarea legislației, deși o variantă ar putea fi redefinirea, nu eliminarea, conceptului.
Sursa: Economistul.ro
