Europa Centrală și de Est: Importurile de energie ajung la 57%

Ţările din Europa Centrală și de Est (CEE) se confruntă cu o dependență accentuată de importurile de hidrocarburi, conform unui raport recent publicat de S&P Global. Aceste economii, care reprezintă o forță economică semnificativă, sunt vulnerabile la fluctuațiile prețurilor la energie, în special în contextul actual al instabilității geopolitice. Raportul subliniază impactul potențial al creșterii prețului petrolului asupra ratingurilor suverane ale țărilor din regiune, precum și asupra indicatorilor economici cheie.

Dependența energetică și impactul asupra economiilor

Economiile din CEE, analizate în raportul S&P Global, includ Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Serbia și Turcia. Aceste țări, cu un PIB combinat de aproximativ 4.000 de miliarde de dolari, importă 57% din consumul lor final de energie. Această dependență le face extrem de sensibile la schimbările prețurilor la hidrocarburi. În scenariul de bază al S&P, prețul barilului de petrol Brent este estimat să fie de 80 de dolari în 2026, scăzând la 65 de dolari în 2027. Cu toate acestea, un scenariu de stres, cu un preț de 130 de dolari în 2026 și 100 de dolari în 2027, ar putea avea consecințe semnificative.

România, de exemplu, are un rating „BBB minus” cu perspectivă negativă, potrivit S&P. În scenariul de bază, se estimează o inflație de 7,3% în 2026, 4,5% în 2027 și 3,8% în 2028. Deficitul de cont curent este prognozat la 7% în 2026, 6% în 2026 și 5,7% în 2028, iar deficitul bugetar la 6,5% în 2026, 5,5% în 2026 și 4,5% în 2028. Creșterea economică ar urma să fie de 0,2% în acest an, 2,7% anul viitor și 2,3% în 2028. În scenariul de stres, inflația ar putea crește la 9% în 2026, deficitul de cont curent la 8,2% în 2026, iar economia ar putea înregistra un declin de 1% în acest an.

Vulnerabilități specifice și perspective de viitor

Turcia, Ungaria și Slovacia sunt considerate cele mai vulnerabile la majorările de prețuri la energie. Ungaria și Slovacia au deja perspective negative asupra ratingurilor, reflectând riscurile legate de finanțele publice. Turcia, pe de altă parte, se confruntă cu o poziție mai dificilă, din cauza unei rate de economisire mai scăzute și a unei balanțe de plăți vulnerabile. Inflația ridicată, încrederea fragilă în moneda națională și rezervele valutare modeste pun presiune asupra ratingului său „BB minus”.

S&P avertizează că, dacă prețurile gazelor naturale ar ajunge aproape de nivelul maxim din 2022, efectele negative asupra economiilor CEE ar fi mai pronunțate. Capacitatea internă de generare a energiei și mixul energetic sunt factori importanți. Țările cu o capacitate internă semnificativă de generare a energiei, precum România, sau cu un mix energetic diversificat, cum este cazul Poloniei, ar putea fi mai puțin afectate. Totuși, chiar și în aceste cazuri, creșterea economică mai slabă și veniturile fiscale reduse ar putea limita sprijinul politic pentru consolidarea fiscală.

Contextul actual și evoluția prețurilor

Prețul barilului de petrol Brent a crescut recent, ajungând la aproape 117 dolari pe baril, în creștere față de sub 60 de dolari în ianuarie. Această evoluție subliniază importanța prognozelor S&P Global. Datele S&P Global oferă o perspectivă detaliată asupra impactului potențial al fluctuațiilor prețurilor petrolului asupra ratingurilor suverane și indicatorilor macroeconomici în țările din Europa Centrală și de Est.

Sursa: Stiripesurse.ro

Oana Badea

Autor

Lasa un comentariu

Ultima verificare: azi, ora 12:14