Dependența de rețelele sociale: Un fenomen care schimbă civilizația
Un studiu recent confirmă efectele negative ale utilizării excesive a rețelelor sociale asupra tinerilor și adolescenților, evidențiind probleme precum depresia, anxietatea și stima de sine scăzută. Pentru aceștia, lumea digitală nu este o altă realitate, ci o componentă integrantă a vieții lor cotidiene. Această constatare subliniază impactul major al mass-media și al platformelor sociale, generând o dependență dificil de combătut.
De la „utilizare” la „consum” compulsiv
Conceptul de „utilizare” a rețelelor sociale este înlocuit treptat cu cel de „consum”, reflectând natura adictivă a acestor platforme. Societatea contemporană a devenit profund conectată, fiind dificil pentru indivizi să se sustragă acestui sistem, cu excepția celor marginalizați sau afectați de sărăcie extremă. Astfel, trăim „scufundați” în acest ecosistem digital.
Specialiștii din domeniul psihologiei dezbat termenul de „dependență” în contextul consumului compulsiv de rețele sociale, cu accent pe fluctuațiile de dopamină pe care acesta le induce. Cu toate acestea, fenomenul este mult mai complex, implicând dimensiuni cognitive, neurologice, sociologice, industriale, economice, ideologice și politice. Nu vorbim doar despre „efecte secundare”, ci despre un proces amplu de transformare a civilizației, în care identitatea personală și socială este reconfigurată, iar indivizii se adaptează prin încercări și erori constante.
Un nou model social, politic și economic
Nu se poate vorbi despre „dependență” în cazul unei tehnologii care a devenit mediul social și cultural în care trăim. Este dificil să consideri dependent un individ de un sistem promovat de economie ca parte esențială a mecanismelor de producție, sau de tehnologiile pe care statele le promovează ca model al noii relații dintre cetățeni și administrație.
Rețelele sociale sunt omniprezente, fiind folosite pentru educație, interacțiuni sociale, servicii publice, cumpărături și divertisment. Astfel, „nu poți spune că ești dependent de aer doar pentru că respiri.”
Impactul asupra tinerilor și soluții posibile
Adolescenții petrec, în medie, patru ore pe zi pe rețelele sociale, fiind expuși la un flux constant de informații, divertisment, publicitate și opinii. Ei sunt bombardați cu conținuturi diverse, de la știri și videoclipuri distractive, până la mesaje controversate și publicitate agresivă. ”În același flux pot vedea imagini ale unei crime petrecute în Minneapolis, între un videoclip despre adopția unor pisici și un altul care promovează un bar”, se arată în studiu.
Având în vedere că gândirea abstractă se dezvoltă în perioada adolescenței, când se formează și sistemele de valori, tinerii sunt vulnerabili în fața unei realități algoritmice, controlate și proiectate de companii care vizează profitul.
În fața acestor transformări majore, comparabile cu Revoluția Industrială, răspunsul trebuie să fie democratic, global și coordonat. Pe lângă reglementarea accesului minorilor, este esențială stabilirea unor reguli stricte pentru companii și supravegherea algoritmilor. Succesul depinde de educație și conștientizare, începând cu familia și continuând în sistemul educațional, astfel încât tinerii să învețe să gestioneze eficient această nouă lume digitală. O astfel de abordare presupune o atenție sporită din partea părinților și a educatorilor, a căror misiune este de a monitoriza și de a ghida adolescenții în mediul online.
