Conflictul din Orientul Mijlociu amenință economia românească în 2026
Evoluția economică a României în anul 2026 va depinde crucial de durata și intensitatea conflictului din Orientul Mijlociu. Avertismentul vine din partea specialiștilor Coface România, care au prezentat o analiză a riscurilor pentru economia locală în contextul tensiunilor din Iran. Potrivit experților, creșterea economică ar putea fi sub 1%, iar inflația ar putea crește, într-un moment în care economia este deja vulnerabilă.
Prognozele Coface indică o dinamică modestă a Produsului Intern Brut (PIB) în 2026, similară cu evoluțiile slabe din a doua parte a anului 2025. Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department, estimează că „nu mă aștept la creșteri mari ale Produsului Intern Brut în trimestrele trei și patru din 2026.” Acesta sugerează o posibilă stagnare economică, cu o creștere sub 1%.
Scenarii economice: de la „pișcătura de țânțar” la cronicizare
Specialiștii subliniază importanța abordării unor scenarii multiple, și nu a unor prognoze fixe. Bugetul guvernamental, construit pe o creștere economică de 1% și un deficit fiscal de circa 6% din PIB, a fost elaborat înainte de escaladarea recentă a conflictului. Bogdan Nichișoiu, Regional Enhanced Information Manager la Coface, a subliniat că ”este rezonabil să credem că aceste ipoteze se vor schimba în următoarele luni.”
Nichișoiu a menționat un studiu al Băncii Centrale Europene, potrivit căruia o creștere de 10% a costului energiei duce la o majorare directă a inflației cu 0,3 puncte procentuale și una indirectă de încă 0,2 puncte procentuale, în timp ce PIB-ul scade cu aproximativ 0,1 puncte procentuale. Creșterea prețului petrolului de la 60 la peste 80 de dolari pe baril și aproape dublarea prețului gazelor naturale pe piața europeană (TTF) sugerează depășirea acestui prag. Nichișoiu a explicat că, „Dacă durata acestui conflict este de 4 – 6 săptămâni, dacă este un episod 2.0 a ceea ce noi anul trecut, în iunie, am văzut, atunci va fi un efect acut, va fi o pișcătură, poate, de țânțar. Dacă, însă, se cronicizează acest conflict, impactul asupra energiei este unul material.”
Inflație ridicată și presiuni pe politica monetară
Economiștii avertizează că șocul energetic lovește România într-un moment critic, cu o inflație deja ridicată. Nichișoiu a menționat că „Suntem țara cu cea mai ridicată inflație din Europa, aproape de două cifre. Speram, pe baza modelărilor de la Banca Națională a României, să închidem anul cu o inflație de circa 4,3%. Este foarte puțin probabil să mai respectăm aceste proiecții dacă conflictul se prelungește.”
Înainte de escaladarea tensiunilor, Coface anticipa o creștere economică de 1% în 2026, în concordanță cu estimările guvernamentale. Acum, experții subliniază necesitatea unui cadru de „multiscenarii”, în care geopolitica devine principalul factor de risc.
Piețele financiare resimt deja efectele conflictului. Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a remarcat că „Creșterea puternică a prețului gazului metan a speriat piețele europene. Bursele au scăzut, iar randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut, pe fondul aversiunii față de risc.” El a adăugat că, dacă volatilitatea se menține pentru o perioadă scurtă, efectele pot fi limitate. „Dacă însă conflictul durează peste o lună, impactul devine sever: stocurile se epuizează, sunt refăcute la prețuri mai mari, iar acest lucru se traduce prin inflație mai ridicată și o încetinire clară a creșterii economice.”
Ca o consecință directă, băncile nu au participat la sesiunile de oferte necompetitive aferente licitațiilor de luni pentru împrumuturile Ministerului Finanțelor. Indicele ROBOR la trei luni, care influențează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 5,94% pe an, de la 5,76% în ședința precedentă.
