România, pe marginea prăpastiei economice: conflictul din Iran și efectele sale
Economia românească se confruntă cu un nou moment de tensiune, pe fondul vulnerabilităților interne și al impactului potențial al conflictului din Iran. Avertismentul vine din partea lui Iulian Lolea, economist-șef al Concordia, care a subliniat riscurile generate de fragilitatea economică existentă și de posibilele șocuri externe. Inflația ridicată și dezechilibrele bugetare existente amplifică îngrijorările, iar evoluțiile din Orientul Mijlociu ar putea agrava situația.
Creșterea prețurilor la energie și impactul asupra inflației
Una dintre principalele preocupări este legată de prețul gazelor naturale și al combustibililor, influențat direct de tensiunile din Iran. „Conflictul din Iran ne prinde într-un moment în care eram deja cu inflația sus. Ne poate da toate calculele peste cap”, a declarat Iulian Lolea. Acesta a explicat că eliminarea schemelor de plafonare a prețului gazelor ar genera, în mod direct, o creștere a inflației, cu impact semnificativ asupra companiilor. Creșteri de preț de până la 20% pentru firme s-ar putea transpune într-un efect de propagare, cu impact asupra inflației.
În ceea ce privește alimentele, neprelungirea plafonării adaosului comercial ar putea adăuga între 0,2 și 0,3 puncte procentuale la inflație. În plus, scumpirea gazelor și a petrolului, ca urmare a conflictului din Iran, are consecințe directe asupra coșului de consum. Lolea a precizat că gazele au o pondere de până la 3% în acesta, iar combustibilii, de 7-8%. Astfel, șoferii ar putea resimți o creștere de aproximativ 0,7 lei pe litru la benzină, dacă prețul mediu actual se menține. O creștere de 10% a barilului de petrol duce la o creștere de 0,5 puncte procentuale a inflației. „Avem cea mai mare rată de transmisie din Europa de Est”, a adăugat economistul.
Efecte în lanț: inflație, creștere economică și bugetul statului
În scenariul unei inflații care ar putea ajunge la 5-5,5% spre finalul anului, se va produce un impact negativ asupra creșterii economice. În zona euro, o creștere de 10% a prețului barilului de petrol reduce creșterea economică cu aproximativ 0,5 puncte procentuale. „Mai rău este că va afecta în lanț creșterea economică”, a subliniat Lolea.
Paradoxal, în timp ce populația și firmele vor resimți presiunea scumpirilor, statul ar putea beneficia, cel puțin inițial, de pe urma creșterii prețurilor la energie. „Statul român poate să înceapă să numere banii, pentru că este beneficiar net al situației. Chiar dacă economia încetinește puțin, statul încasează din mai multe părți”, a precizat economistul. Acesta a menționat dividendele din companiile de energie și accizele, care vor genera încasări mai mari. Cu toate acestea, el a avertizat că o nouă explozie a prețurilor la energie ar putea readuce discuțiile despre plafonări și compensații.
Economistul-șef al Concordia a atras atenția asupra faptului că România funcționează de ani de zile cu deficite bugetare și comerciale ridicate. Astfel, spațiul de manevră în cazul unei crize externe este redus drastic. „Noi nu ne-am gândit, mereu stăm pe marginea prăpastiei (…) și niciodată nu suntem pregătiți pentru nimic, iar asta trebuie să se schimbe”, a adăugat acesta. Potrivit lui Lolea, creșterea deficitului din ultimii ani a fost legată de cheltuieli scăpate de sub control.
În momentul de față nu există o reacție oficială din partea guvernului.
