Conform România TV: Moody’s menține ratingul suveran al României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, păstrând însă perspectiva negativă. Agenția a recunoscut progresele neașteptate ale țării în reducerea deficitului bugetar, consolidarea fiscală din prima jumătate a anului depășind atât estimările proprii ale Moody’s, cât și țintele Guvernului.nnMoody’s estimează acum că deficitul bugetar al României va coborî în 2026 la 5,8% din PIB, o scădere semnificativă de peste două puncte procentuale într-un singur an. Evoluția este atribuită controlului cheltuielilor și menținerii veniturilor, în ciuda unui context macroeconomic dificil.nnAceste măsuri de consolidare fiscală, implementate în 2025 și 2026, contribuie la încetinirea creșterii datoriei publice și a poverii dobânzilor, argumente esențiale pentru menținerea României în categoria „investment grade”.
Perspectiva negativă persistă din cauza riscurilor politice
În pofida rezultatelor pozitive privind deficitul, Moody’s avertizează că riscurile rămân ridicate, în special din cauza situației politice. Fragmentarea politică ar putea încetini sau chiar periclita continuarea ajustării fiscale pe termen lung. Următoarele luni vor fi decisive pentru a evalua sprijinul politic necesar menținerii măsurilor de stabilizare a datoriei.nnAgenția prognozează o creștere continuă a datoriei publice, de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028, urmând să se stabilizeze în jurul nivelului de 66% din PIB spre finalul deceniului.nnNecesul de finanțare al României, incluzând deficitul și refinanțarea datoriei, este estimat la aproximativ 12% din PIB anual, în medie, între 2026 și 2028. Costurile cu dobânzile ar urma să crească de la 2,8% din PIB în 2025 la 3,3% din PIB în 2028.
Ce ar putea determina o îmbunătățire a perspectivei
Perspectiva negativă ar putea fi revizuită spre stabilă dacă se va confirma un consens politic solid pentru continuarea consolidării fiscale și după 2026.nnPrintre indicatorii urmăriți de Moody’s se numără adoptarea până la sfârșitul acestui an a unui buget pentru 2027 care să vizeze reducerea deficitului, precum și implementarea unei legi a salarizării publice care să stabilizeze și ulterior să diminueze ponderea cheltuielilor salariale ale statului.nnPe de altă parte, o deteriorare a mediului politic, abandonarea reformelor fiscale sau escaladarea riscurilor geopolitice din cauza conflictului din Ucraina ar putea exercita presiuni pentru o eventuală retrogradare a ratingului. Menținerea ratingului la Baa3 evită, deocamdată, intrarea României în categoria speculativă.nnDecizia Moody’s survine la scurt timp după ce Fitch Ratings a menținut ratingul suveran al României la „BBB-”, tot pe ultima treaptă a categoriei „investment grade”, cu perspectivă negativă. Cea de-a treia evaluare majoră, din partea Standard & Poor’s, este programată pentru 2 octombrie.
Premierul interimar Ilie Bolojan declarase, înaintea evaluării Moody’s, că România și-a îndeplinit țintele asumate privind reducerea deficitului și că stabilitatea politică este un factor esențial analizat de agențiile de rating. El a subliniat că țara a trecut „testul îndeplinirii jaloanelor” din PNRR, dar a avertizat că lipsa unui guvern stabil și populismul pot afecta perspectivele economice.nnRandamentul titlurilor de stat românești pe zece ani a urcat vineri la 7,09%, o creștere notabilă înainte de publicarea evaluării Moody’s. Analistul Adrian Codirlaşu a menționat că probabilitatea unei retrogradări nu poate fi ignorată, ceea ce ar putea determina unii investitori să își reducă expunerea pe activele românești.nnAnaliștii anticipează că Banca Națională a României (BNR) va menține dobânda-cheie la 6,5% în ședința de politică monetară din 10 august, iar eventuale reduceri ar putea apărea în 2027. Prognoza de inflație ar urma să fie revizuită ușor în sus.
În martie 2026, Moody’s atrăsese atenția asupra riscurilor legate de „oboselii de reformă”, rotației guvernamentale și alegerilor parlamentare. Consultantul economic a explicat că o posibilă discrepanță între deciziile agențiilor de rating, cunoscută sub numele de „split rating”, ar plasa România într-o situație de „ultima agenție decide”, accentuând importanța evaluării S&P din 2 octombrie.nnÎn acest scenariu, atenția piețelor s-ar concentra pe decizia S&P, care ar putea declanșa excluderea din indici și vânzări forțate de active românești. Retrogradarea de la Moody’s nu ar fi evenimentul final, ci începutul unei perioade de calcul de opt săptămâni. Fitch a oferit un răgaz de două luni, iar decizia Moody’s ar putea transforma acest răgaz într-un countdown.
Și premierul Ilie Bolojan a avertizat, anterior publicării raportului Moody’s, că anumite amendamente introduse la legi-jalon din PNRR ar putea genera penalizări și un risc de neconstituționalitate. Cu toate acestea, Bolojan și-a exprimat optimismul că ratingul de țară va fi menținut, cu o perspectivă de stabilitate în perioada următoare.
Sursa: România TV
