Conform Digi24: Estimări surprinzătoare privind longevitatea
Oamenii sunt surprinzător de buni la estimarea duratei de viață, deși mulți tind să trăiască mai mult decât anticipează, arată un studiu pe termen lung desfășurat în Japonia. Cercetarea, care a urmărit adulți în vârstă timp de până la 28 de ani, a constatat că cei care se așteptau să trăiască mai mult au avut, în general, o durată de viață mai mare. Totuși, o proporție semnificativă, de aproximativ 59% dintre participanții ale căror date au putut fi analizate, au depășit estimările inițiale.
Studiul, condus de sociologul Shohei Okamoto de la Universitatea din Tsukuba, a analizat date din „Studiul japonez privind dinamica îmbătrânirii și sănătății”. În 1996, 2.447 de participanți cu vârsta de peste 60 de ani au fost rugați să estimeze vârsta la care se așteaptă să moară. Dintre aceștia, 393 au declarat că nu știu, în timp ce restul de 2.054 au indicat o vârstă între 63 și 120 de ani. Ulterior, cercetătorii au putut urmări decesele pe parcursul a aproape trei decenii.
Legătura dintre optimism și longevitate
Analiza a relevat o corelație clară între așteptările participanților și durata lor reală de viață. Persoanele care anticipau o viață mai lungă au supraviețuit, în medie, mai mult timp, chiar și după ce au fost luați în calcul factori precum vârsta, sexul, statutul socio-economic și starea de sănătate. Această constatare ridică întrebarea dacă optimismul legat de longevitate ar putea influența în mod direct durata de viață.
Cercetătorii subliniază însă că studiul, fiind observațional, nu poate stabili o relație de cauzalitate. O explicație alternativă este că indivizii își folosesc propriile cunoștințe, conștiente sau inconștiente, despre starea lor de sănătate, stilul de viață și istoricul familial pentru a-și forma aceste estimări. Astfel, o persoană care se simte mai sănătoasă ar putea anticipa o viață mai lungă și, simultan, ar putea avea o probabilitate mai mare de a trăi mai mult.
Erori frecvente în estimări
Estimările participanților nu au fost întotdeauna precise. Modelele statistice utilizate în studiu au indicat că fiecare an suplimentar de speranță de viață estimată era asociat cu aproximativ 0,12 ani suplimentari de supraviețuire. Aceasta sugerează că, deși există o legătură între percepția propriei longevități și realitate, aceasta nu este suficient de puternică pentru a considera estimările individuale ca fiind foarte precise.
Erorile au variat în funcție de grup. Femeile și persoanele cu un nivel de educație mai ridicat au avut o probabilitate mai mare de a-și depăși așteptările, în timp ce persoanele cu o stare de sănătate mai precară au avut o probabilitate mai mică de a face acest lucru. O explicație posibilă pentru anumite erori de estimare ar putea fi tendința multor participanți de a alege vârsta de 80 de ani, o cifră apropiată de speranța medie de viață la naștere în Japonia în 1996. Această medie, însă, nu reflectă speranța de viață rămasă pentru o persoană care a depășit deja o anumită vârstă.
Impactul estimărilor asupra deciziilor financiare
Modul în care oamenii își percep propria longevitate poate avea consecințe practice importante, în special în ceea ce privește planificarea financiară pentru pensie și economii. Subestimarea speranței de viață ar putea duce la acumularea unor fonduri insuficiente, în timp ce supraestimarea ar putea genera austeritate inutilă sau chiar probleme financiare.
Cercetătorii sugerează că furnizarea unor informații mai clare despre speranța de viață rămasă, personalizate în funcție de vârsta și sexul actual, ar putea ajuta indivizii să ia decizii financiare mai informate. O estimare mai realistă a numărului de ani rămași ar putea influența planificarea economiilor și a cheltuielilor pe termen lung. Studiul menționează, de asemenea, că persoanele cu un nivel mai ridicat de educație au fost mai puțin predispuse să aleagă vârste rotunjite, precum 75 sau 80 de ani, dar acest lucru nu a eliminat tendința de a-și subestima longevitatea.
Sursa: Digi24
