Conform G4Media: Ministrul Mediului, DIANA BUZOIANU, a declarat că situația critică de pe Dunăre, care amenință cu oprirea centralei nucleare de la Cernavodă, este cauzată de întârzierea unor lucrări esențiale care trebuiau realizate în ultimii ani. Intervențiile de urgență efectuate au reușit să prelungească funcționarea centralei cu aproximativ șapte zile față de estimarea inițială.
Ministrul DIANA BUZOIANU a subliniat că responsabilitatea principală pentru aceste întârzieri revine Ministerului Transporturilor, unde lucrările necesare pe brațul Bala, inclusiv obținerea autorizațiilor și asigurarea finanțării, erau gata din 2024. Această lipsă de acțiune a Ministerului Transporturilor este considerată un eșec major al ultimilor ani, care a dus la situația actuală de criză.
Eșecul proiectelor de infrastructură, cauza crizei de pe Dunăre
Proiectul pentru brațul Bala, esențial pentru asigurarea fluxului de apă, dispunea deja de autorizații de mediu, acord de mediu și finanțare aprobată printr-o hotărâre de Guvern încă din 2024. Conform declarațiilor ministrului DIANA BUZOIANU, dacă aceste lucrări ar fi fost realizate la timp, scenariul actual de pe Dunăre ar fi fost complet diferit.
În fața scăderii drastice a debitului Dunării, experții Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) au propus măsuri de urgență pentru a menține nivelul apei pe traseul către Cernavodă. Aceste intervenții, executate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) și Armată, au permis câștigarea a aproximativ șapte zile, oferind un răgaz temporar.
Măsurile de urgență și soluția pe termen lung
DIANA BUZOIANU a explicat că traseul apei reorientate către Cernavodă se întinde pe aproximativ 60 de kilometri, iar prezența unor dune în cursul apei poate bloca sau modifica direcția curenților. Soluția pe termen lung implică lucrări ample de dragare, costisitoare și de durată, pe care AFDJ trebuie să le realizeze. Intervențiile curente sunt considerate doar măsuri paliative pentru o criză nepregătită.
Ministrul a criticat faptul că proiecte deja aprobate au stagnat ani de zile la Ministerul Transporturilor, punând țara în situația de a căuta soluții de urgență în loc să beneficieze de infrastructura necesară.
Lipsa investițiilor în infrastructura de protecție
DIANA BUZOIANU a atras atenția asupra problemei cronice a lipsei finanțării pentru infrastructura de protecție împotriva inundațiilor și secetei în România. În ultimii 35 de ani, țara nu a alocat resursele necesare pentru baraje, diguri și poldere, ceea ce explică dificultățile în implementarea rapidă a proiectelor critice. Această neglijență se resimte acum prin inundarea repetată a comunităților și prin lipsa de apă în zonele agricole.
Abordând problema criticilor privind protecția mediului, ministrul a afirmat că România a devenit prea polarizată, lăsând puțin loc pentru știință și argumente bazate pe date. Ea susține că protejarea mediului și investițiile pot coexista, condamnând ideea că apa ar putea deveni un lux. România se numără printre țările europene care vor resimți cel mai puternic efectele schimbărilor climatice, iar gestionarea resurselor limitate de apă trebuie să fie prioritară pentru generațiile viitoare.
Sursa: G4Media
