Fascinația pentru cristale, o moștenire lăsată de strămoși?
Cristalele, obiecte fascinante prin forma și strălucirea lor, au fost descoperite în situri arheologice alături de rămășițe ale homininilor, strămoșii omului. Dovezile arată că aceștia le colectau încă de acum 780.000 de ani. Însă, contrar așteptărilor, cristalele nu erau folosite ca arme, unelte sau bijuterii. Un nou studiu sugerează că dragostea cimpanzeilor pentru aceste obiecte ar putea oferi o perspectivă asupra motivațiilor strămoșilor noștri.
Cercetătorii au realizat experimente pe cimpanzei, animale cu o apropiere genetică mare de oameni, pentru a înțelege mai bine această fascinație. Studiul a fost publicat în jurnalul Frontiers in Psychology și a avut ca scop analizarea proprietăților cristalelor care ar fi putut atrage atenția strămoșilor noștri. Juan Manuel García-Ruiz, cercetător în cristalografie, a explicat: „Arătăm că cimpanzeii enculturați pot distinge cristalele de alte pietre. Am fost plăcut surprinși de cât de puternică și aparent naturală a fost atracția cimpanzeilor față de cristale.”
Experimente revelatoare cu cimpanzei
Experimentele au fost efectuate pe două grupuri de cimpanzei din cadrul Rainfer Foundation, Spania. Într-un prim test, un cristal mare a fost plasat lângă o piatră obișnuită de dimensiuni similare. Deși ambele au atras inițial atenția animalelor, acestea au preferat rapid cristalul, examinându-l din diverse unghiuri. Un exemplar chiar l-a transportat în zona de odihnă. Această atracție a avut o intensitate inițială ridicată, dar a scăzut treptat, similar modului în care oamenii își pierd interesul pentru un obiect nou.
Într-un al doilea experiment, cimpanzeii au identificat cristale mici de cuarț dintr-o grămadă de pietricele rotunjite. Chiar și în prezența cristalelor de pirită și calcit, de forme diferite, animalele au reușit să le selecteze corect. García-Ruiz a menționat: „Cimpanzeii au început să studieze transparența cristalelor cu o curiozitate extremă, ridicându-le la nivelul ochilor și privind prin ele.” O femelă a separat chiar trei tipuri diferite de cristale, diferențiate prin transparență, simetrie și luciu, față de celelalte pietricele.
Transparența și forma, cheia atracției
Analiza sugerează că transparența și forma sunt trăsături deosebit de importante pentru cimpanzei. În mediul natural al hominizilor predominau formele curbe și neregulate, în timp ce cristalele erau singurele solide naturale poliedrice, cu fețe plane și linii drepte. Această diferență putea declanșa interesul cognitiv al strămoșilor noștri. „Munca noastră ajută la explicarea fascinației pentru cristale și contribuie la înțelegerea rădăcinilor evolutive ale esteticii și ale modului nostru de a vedea lumea. Știm acum că avem cristalele în minte de cel puțin șase milioane de ani”, a conchis García-Ruiz.
Studiul oferă o nouă perspectivă asupra interacțiunii strămoșilor noștri cu mediul înconjurător și subliniază importanța elementelor vizuale în evoluția cognitivă.
