Pîslaru, vizat de o moțiune simplă. Ministrul ironizează inițiativa și invocă date privind absorbția fondurilor europene
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, este ținta unei moțiuni simple depuse în Senat de către opoziție. Reacția oficialului a venit imediat, acesta ironizând inițiativa și respingând acuzațiile de lipsă a rezultatelor. Pîslaru a susținut că documentul a fost „scris cu ChatGPT” și a argumentat că statisticile privind absorbția fondurilor europene contrazic criticile aduse.
Moțiunea, intitulată „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș și ministrul fără rezultate”, a fost semnată de 44 de senatori din grupurile parlamentare PACE – Întâi România, AUR și neafiliați. Dezbaterea și votul pe moțiune au fost programate pentru data de 9 martie, la ora 16:00.
Reacția ministrului pe rețelele de socializare
Într-o postare pe Facebook, Dragoș Pîslaru a exprimat o notă de ironie, spunând că se aștepta la acest demers. „O mare bucurie pentru mine, în sfârșit s-a depus în Parlament o moțiune simplă și pe numele meu”, a scris ministrul. Acesta a adăugat că moțiunea provine de la același grup parlamentar care a inițiat și alte demersuri similare în trecut. Mai mult, el a criticat dur modul de redactare, acuzând că textul a fost generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Concret, Pîslaru a acuzat inițiatorii de promovarea „propagandei rusești în spațiul public”.
Date privind absorbția fondurilor europene
Ministrul a respins vehement acuzațiile privind lipsa de rezultate, menționând date recente care indică o accelerare a absorbției fondurilor europene. Pîslaru a prezentat o serie de cifre pentru a-și susține afirmațiile. El a precizat că plățile din fonduri europene au crescut de la 86,6 milioane de euro lunar, înainte de iunie 2025, la 456,2 milioane de euro lunar în ultimele șase luni. De asemenea, sumele rambursate României de către Uniunea Europeană au crescut, ajungând la 374 de milioane de euro pe lună.
Oficialul a mai subliniat că fondurile europene deja încasate au atins suma de 6,03 miliarde de euro, comparativ cu 2,9 miliarde de euro în perioada 2021 – iunie 2025. Pîslaru a mai adăugat că, dacă se ia în considerare și prefinanțarea din Politica de Coeziune, România ar fi depășit 8 miliarde de euro, plasându-se în top 10 la nivel european. Potrivit datelor Comisiei Europene, rata de contractare pe coeziune ar fi ajuns la 83,5%, poziționând România pe locul trei în Uniunea Europeană.
În postarea de pe Facebook, ministrul a sugerat că moțiunea ar putea fi legată de decizia sa de a semna protocoale de colaborare cu Parchetul European, DNA și Departamentul pentru Luptă Antifraudă. Aceste instituții au primit acces direct la baza de date MySMIS, unde sunt gestionate proiectele finanțate din fonduri europene. „Acum procurorii au toate capacitățile să investigheze orice suspiciune de fraude făcute cu bani europeni. Iar asta le dă fiori multor «băieți deștepți» cu legături prin politică și instituții”, a afirmat Pîslaru.
Potrivit moțiunii depuse de opoziție, România nu a înregistrat o creștere reală a absorbției fondurilor europene. Senatorii au cerut ministrului să precizeze suma din PNRR aflată în risc de neîncasare, termenul până la care acest risc poate fi eliminat și impactul financiar al renegocierilor cu Comisia Europeană. De asemenea, au solicitat date privind diferența dintre sumele cerute prin cereri de plată și banii ajunși la beneficiari, precum și un calendar public pentru eliminarea riscurilor din PNRR.
