Document arab din secolul al XVII-lea, descoperit într-o groapă de gunoi. Arheologii au confirmat existența unui conducător legendar din Dongola
Un studiu recent, publicat în revista „Azania: Archaeological Research in Africa”, aduce noi informații despre un conducător al orașului Dongola din perioada precolonială. Regele Qashqash, considerat mult timp o figură aproape legendară, este acum confirmat de descoperirea unui document oficial emis în numele său. Textul, datând din secolul al XVII-lea, oferă detalii despre relațiile sociale ale conducătorului, modul în care își exercita autoritatea și despre procesul de arabizare a Dongolei în epoca Funj.
Orașul Dongola, situat în nordul actualului Sudan, a fost cândva capitala regatului creștin Makuria. În jurul secolului al XIV-lea, orașul a intrat într-o perioadă dificilă, cunoscută sub numele de „Evul Întunecat”. Despre această perioadă, care a durat aproximativ trei secole, se cunosc puține lucruri, dar se presupune că a marcat o transformare treptată a Nubiei antice prin arabizare și islamizare.
Un coridor de schimburi culturale
Potrivit autorului principal al studiului, Tomasz Barański, această schimbare nu a fost bruscă. „Nubia nu a fost o regiune marginală sau izolată a Văii Nilului, ci un coridor esențial care lega lumea mediteraneană de Africa subsahariană”, explică cercetătorul. El continuă subliniind că Nubia a fost, timp de mii de ani, „o zonă dinamică de circulație pentru oameni, bunuri și idei” . Astfel, regiunea a permis schimburi de mărfuri, tehnologii, credințe religioase și modele politice.
Barański mai menționează că comunitățile nubiene „nu au fost simple receptoare pasive ale influențelor externe, ci au modelat și adaptat activ fluxurile care traversau acest coridor”. Această istorie bogată a schimburilor, spune el, ajută la înțelegerea transformărilor culturale ulterioare din regiune, inclusiv arabizarea și islamizarea. Acestea au făcut parte dintr-un model de interacțiune, negociere și adaptare care a caracterizat Sudanul de-a lungul istoriei.
Ordinul regelui Qashqash
În perioada declinului, Dongola s-a redus treptat, până când a rămas doar cetatea centrală și zona din jurul ei. Orașul apare rar în sursele istorice, inclusiv prin referiri fragmentare la Qashqash. În 2018, un proiect arheologic a deschis o nouă etapă de cercetare a trecutului Dongolei, concentrându-se pe cetate și pe zonele din jur. Arheologii au excavat clădirea A.1, considerată reședința regilor orașului. Pe lângă diverse obiecte asociate cu elita, au fost descoperite peste 23 de texte arabe noi.
Printre acestea se număra un ordin emis de regele Qashqash, găsit într-o groapă de gunoi. Textul ordinului menționează: „De la regele Qashqash către Khiḍr, fiul lui ŠHDT/ŠHB(T?). De îndată ce Muḥammad al-ʿArab ajunge la tine, ia de la el trei ʾRDWYĀT și dă-i o oaie și mielul ei, iar de la ʿAbd al-Jābīr să recuperezi oaia și mielul ei; apoi dă-le stăpânului lor fără întârziere.” Analiza textului arată că scribul nu stăpânea pe deplin araba clasică, folosind forme apropiate limbajului vorbit. Documentul indică, totuși, faptul că araba devenea deja principala limbă scrisă a curții regale, chiar dacă nu era încă limba vorbită de locuitorii orașului.
Conform lui Barański, descoperirile ar putea continua. Analiza preliminară a scrisorilor descoperite în clădirea A.1 „sugerează modele distincte în circulația corespondenței, ceea ce indică existența unei rețele coerente de comunicare”. Această rețea includea nu doar elitele religioase și administrative ale orașului, ci posibil și liderii grupurilor nomade din regiunile învecinate.
Sursa: Descopera
