Deficitul bugetar al României, redus cu peste 50% în primele două luni ale anului
Deficitul bugetului general consolidat al României a scăzut cu 53% în primele două luni ale anului, ajungând la 14,2 miliarde de lei (2,8 miliarde de euro), conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), deficitul a atins 0,7%, o îmbunătățire semnificativă față de 1,6% în aceeași perioadă a anului 2025. Această evoluție sugerează o perspectivă optimistă în ceea ce privește atingerea țintei pentru întregul an, stabilită la 6,2%.
Scăderea deficitului a fost influențată de mai mulți factori. Printre aceștia se numără încasarea anticipată a dividendelor în decembrie 2025, înainte de intrarea în vigoare a unei taxe mai mari pe dividende în ianuarie, precum și restricțiile de cheltuieli aplicate în perioada ianuarie-martie, în așteptarea aprobării bugetului pentru 2026. Pe de altă parte, colectarea robustă a TVA și controlul cheltuielilor salariale ar putea avea un impact permanent asupra veniturilor și cheltuielilor.
Creșterea veniturilor și a încasărilor din fonduri europene
Veniturile la buget au crescut cu 15,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 103,7 miliarde de lei, reprezentând 5,1% din PIB-ul prognozat pentru întregul an. În aceeași perioadă a anului 2025, procentul era de 4,7%. Dinamica pozitivă a veniturilor a fost susținută de o creștere semnificativă a transferurilor din bugetul UE, care au crescut cu 87,8% până la 8,3 miliarde de lei. De asemenea, veniturile din resurse locale au crescut cu 12,0%, atingând 95,5 miliarde de lei.
Taxa pe venit, stimulată de impozitul pe dividendele distribuite în decembrie (+57,6% față de anul precedent), a crescut cu 22,3%. Colectarea netă a TVA a crescut cu 20,0%, reflectând o performanță solidă, depășind creșterea prețurilor de consum (sub 10%) și dinamica vânzărilor cu amănuntul (negativă). De asemenea, rambursările de TVA au crescut cu 18,8%, ajungând la 7,22 miliarde de lei.
Cheltuieli sub control, cu focus pe investiții
Cheltuielile au scăzut cu 1,6% în ianuarie-februarie, ajungând la aproape 118,0 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 5,8% din PIB-ul proiectat pentru întregul an. În aceeași perioadă a anului 2025, cheltuielile reprezentau 6,3% din PIB. În același timp, cheltuielile legate de investiții au prezentat o evoluție mixtă și o scădere de 5,8% față de anul precedent, atingând 14,7 miliarde de lei.
Cheltuielile pentru proiecte finanțate din fonduri UE (inclusiv cofinanțare) au crescut cu 65%, ajungând la 9,7 miliarde de lei. Investițiile finanțate din venituri proprii de la bugetul național sau împrumuturi s-au redus cu 48,9%, ajungând sub 5,0 miliarde de lei, iar restul cheltuielilor au scăzut cu 1,0%, la 103,3 miliarde de lei.
Principalele măsuri care au contribuit la moderarea cheltuielilor în primele două luni ale anului au fost restricțiile privind creșterea salariilor (veniturile din salarii au scăzut cu 3,5%) și a pensiilor (cheltuielile cu asigurările sociale au crescut cu 0,9%). Cheltuielile cu bunurile și serviciile au scăzut cu 2,0%, autoritățile publice funcționând sub un regim special înainte de aprobarea bugetului anual.
Dobânzile plătite pentru datoria publică au crescut cu doar 2,0%, dar au reprezentat o parte importantă de 8,7% din totalul cheltuielilor guvernamentale, în creștere față de 8,5% în aceeași perioadă a anului trecut și 6,2% din cheltuieli în tot anul 2025.
